Sari la conținut

Hipersexualitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hipersexualitate
Specialitatepsihologie medicală
psihoterapie
psihiatrie
sexologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-10F52.7  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hipersexualitatea (denumită comportament sexual compulsiv sau compulsie sexuală și impropriu dependență sexuală), adică dorința excesivă de a face sex, apare ca termen în cadrul unor tulburări mentale, dar nu este clasificată drept o tulburare mentală în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5).[1][2] DSM-5 nu recunoaște nicio adicție, acestea fiind înlocuite de tulburări de control al impulsului sau compulsii sau tulburări de folosire a substanțelor.[3]

În clasificarea internațională a maladiilor (ICD-10) se întâlnește diagnosticul de „Activitate sexuală excesivă”, cu codul F52.7 (în care capitolul F52 se referă la „Disfuncție sexuală, neprovocată de o tulburare sau boală organică”).[4]

ICD-11 a fost publicat dar va intra în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2022,[5] nu include adicția sexuală, ci doar tulburarea de comportament sexual compulsiv.[6][7] ICD-11 nu folosește modelul adicției, ci pe cel al compulsiei.[8][9] Țările pot alege singure momentul de la care aplică ICD-11, ulterior datei respective.[5] OMS nu recunoaște diagnosticul de adicție sexuală.[16]

Denumirile sub care această disfuncție este cunoscută la bărbați este satirism iar la femei nimfomanie. Persoanele cu acest diagnostic au inhibiții sexuale reduse și sunt obsedate de sex atât de mult, încât acest lucru le afectează și calitatea vieții.[17]

Evaluările atât ale cercetărilor clinice la oameni, cât și ale studiilor preclinice care implică ΔFosB au identificat activitatea sexuală compulsivă - în special, orice formă de act sexual - ca o dependență (adică, dependență sexuală). Mai mult, s-a dovedit că răsplătește sensibilizarea încrucișată între amfetamină și activitatea sexuală, ceea ce înseamnă că expunerea la una crește dorința pentru ambele, s-a dovedit a avea loc preclinic și clinic ca un sindrom de dereglare a dopaminei;[18] ΔFosB; exprimarea este necesară pentru acest efect de sensibilizare încrucișată, care se intensifică odată cu nivelul exprimării ΔFosB.[19] Autoritățile de sănătate (Asociația Psihiatrică Americană și Organizația Mondială a Sănătății) nu și-au însușit acest punct de vedere.[24]

Cea mai recentă intrare în concursul dependenței de sex/chimiei creierului este noua știință de gunoi a „dependenței de pornografie”. O susținătoare principală, Judith Reisman (care susține, de asemenea, că Alfred Kinsey a fost un impostor pedofil), se referă la „erototoxine” otrăvitoare eliberate în fluxul sanguin în timpul vizionării de materiale pornografice. O altă susținătoare, Marnia Robinson, susține că creierul adolescenților este atât de plastic încât băieții devin ușor dependenți de pornografie, ceea ce le afectează apoi capacitatea de a funcționa sexual cu parteneri reali. Nicio urmă de dovadă nu acoperă judecata lui Reisman sau a lui Robinson despre modul în care oamenii devin dependenți de substanțele chimice din propriul corp atunci când aceste substanțe chimice sunt legate de sex și nu, să zicem, de o plimbare prin parc sau de o reprezentație a piesei Regele Lear.[25]

— Marty Klein (2012)

Aceste descoperiri nu înseamnă că oamenii se prefac că au o problemă dacă spun că au probleme cu consumul compulsiv de pornografie. Înseamnă că dependența este modelul de tratament greșit pentru această problemă. Și, dacă consumul compulsiv de pornografie nu este o dependență, dar este tratat ca atare, furnizorii de tratament ar putea face rău pacienților, nu îi ajută. O alternativă constructivă la modelul dependenței este concentrarea pe compulsivitatea sexuală, sugerează Prause.[26]

— Shira Tarrant (2016)

Paula Hall (2018) susține utilizarea modelului dependenței pentru a înțelege și trata utilizarea problematică a pornografiei și pledează pentru recunoașterea dependenței de pornografie ca o problemă clinică legitimă.[27]

Merită să ne gândim dacă aparenta epidemie de dependenți de pornografie autodiagnosticați care caută ajutor astăzi reprezintă probabil adoptarea rapidă a unei modalități relativ noi de a descrie comportamentul problematic al cuiva și nu dezvoltarea unei entități patologice moderne a cărei descriere ar trebui să dicteze tratamentul acesteia.[28]

— Kris Taylor (2019), Nozologie și metaforă: Cum înțeleg spectatorii de pornografie dependența de pornografie

Cu toate acestea, în ciuda acestor progrese, cercetările legate de dependența sexuală sunt încă la început. Lipsa integrării teoretice, deficite de rigoare metodologică, deficit de eșantioane clinice, dependență excesivă de eșantioane de conveniență (adică studenți sau recrutați de la Mechanical Turk), absența completă a studiilor epidemiologice, inconsecvențe larg răspândite în definițiile și măsurătorile CSB și lipsa studiilor de tratament încă afectează literatura de specialitate legată de dependența sexuală. Dacă oamenii de știință, cercetătorii și clinicienii din acest domeniu doresc să promoveze domeniul și să ofere îngrijire bazată pe dovezi persoanelor care raportează comportamente sexuale scăpate de control, toate cele de mai sus sunt necesare.[29]

— Grubbs et al. 2020

DSM-5-TR, publicat în martie 2022, nu recunoaște diagnosticul de adicție/compulsie sexuală.[30]

ICD-11 a adăugat pornografia la CSBD.[31] Aceasta este însă o tulburare de control al impulsurilor, nu o tulburare adictivă.[8][23][31] Se argumentează că diagnosticul de CSBD nu este bazat pe cercertări sexuale.[32]

Nici ICD-10, nici ICD-11 nu recunosc adicția sexuală sau adicția de porno drept diagnostice valabile.[8][22][33]

Cu toate acestea, dependența de pornografie nu este considerată în prezent o afecțiune diagnosticabilă conform DSM. De asemenea, alternativele la DSM, cum ar fi ICD-11, nu au aderat la modelul de dependență pentru pornografie, deși acesta recunoaște că oamenii pot deveni compulsivi cu privire la utilizarea acesteia.

— Rothman 2021, p. 103.

Dependența de pornografie este un concept controversat, deoarece pare a fi „în mare parte motivat din punct de vedere moral, ideologic și politic”.[34] Deși este o „teorie drăguță”, suportul empiric pentru aceasta lipsește în mare măsură,[35] iar „industria [tratării] dependenței de porno/sex se bazează pe valori morale conservatoare în jurul sexualității care se amestecă în practica clinică”.[35]

Opinia din 2020 despre folosirea problematică de pornografie (PPU) este că dependența este modelul greșit pentru aceasta.[36]

„NB: Ca să fie absolut clar, nu există dovezi științifice care să susțină că #Nofap sau opiniile lor sunt în vreun fel benefice pentru sănătate.”[37]

Deoarece adicția sexuală este un diagnostic contestat, Gola și Kraus (2021) au găsit că OMS a ajuns la un „compromis bun” prin a considera CSBD drept tulburare de control al impulsurilor.[38]

Julie Sale a declarat „Nimeni nu respinge faptul că clienții accesează terapie pentru ajutor cu comportamente sexuale asupra cărora simt că nu au control. Problema este modul în care aceste experiențe ale clienților sunt conceptualizate și modul în care formularea clinică determină tratamentul”.[39]

McKee, Litsou, Byron și Ingham au dubii serioase asupra modelului de adicție de pornografie și sugerează că mai degrabă ar trebui blamată pentru asta rușinea sexuală și nu pornografia.[40]

Proponenții ideii de adicție sexuală observă că aceasta este puternic corelată cu narcisismul.[41]

Chiar și oamenii de știință care găsesc o problemă cu consumul excesiv de pornografie afirmă: consumul moderat de pornografie este sănătos.[42]

Poziția Societății Americane de Medicină a Adicțiilor (ASAM) este că dependența sexuală nu este un diagnostic recunoscut.[43]

Tratate medico-psihologice multiple și alte surse reputate arată faptul că terapia pentru adicție sexuală aplicată homosexualilor reprezintă în multe cazuri terapie de conversie.[50] Terapia de conversie este ilegală în mai multe țări, plus diferite state ale SUA.[55] Ea poate constitui abuz asupra minorilor.[56][57][58]

Conform unei cărți din 2024, „Adevărul este că majoritatea terapeuților și educatorilor sexuali nu propun ideea de dependență sexuală”.[59]

„Dependența sexuală” este un termen foarte popular, dar nu a fost aprobat de psihiatrie.[60] Două recenzii din 2025 se contrazic reciproc în ceea ce privește caracterul CSBD de a fi o dependență comportamentală, conform dovezilor disponibile.[61][62]

O analiză sistematică din 2026 a evidențiat corelații între anxietate, depresie și consumul de pornografie, în special la tineri, însă nu se poate stabili o relație de cauzalitate.[63]

Cu privire la copii (adolescenți)

[modificare | modificare sursă]

Majoritatea studiilor din acest domeniu sunt anchete transversale de calitate scăzută.

— Marks, Murray & Estacio 2018, p. 229.

De exemplu, atunci când un tânăr de 15 ani care nu a avut o conversație despre sex cu părinții lui și este trimis la un terapeut pentru că a fost surprins uitându-se la pornografie de către părinte/părinți, acest lucru poate provoca tânărului o suferință psihologică inutilă.[64]

— McKay, Poulin și Muñoz-Laboy (2021)

Jonny Hunt (2024) este de acord că nu există dovezi care să susțină afirmațiile publice ale prohibiționiștilor pornografiei.[65] Hunt (2021) a afirmat că pornografia face parte din cultură și, prin urmare, este greu de spus ce produce rău.[66] „Există în special prea puține dovezi despre eventualele efecte negative ale consumului de pornografie asupra tinerilor (Marston, 2018).”[66] Hunt (2024) a reiterat ambele afirmații, folosind alte cuvinte: „Cu toate acestea, rezultatele au fost inconsecvente, existând dovezi limitate care să susțină oricare dintre aceste afirmații, în special în ceea ce îi privește pe tineri (Martyniuk & Stulhofer, 2018; Vandenbosch & van Oosten, 2018; Štulhofer et al., 2019). [...] În primul rând, pare să existe ideea implicită că pornografia există într-un vid și nu reflectă, în sine, normele culturale și scenariile sexuale existente și construite în alte sfere ale societății (Simon & Gagnon, 2003).”[67]

O trecere în revistă sistematică din 2025 privind utilizarea pornografiei de către adolescenți spune FRIN⁠(en)[traduceți] (adică necesită studii ulterioare). Adică, dovezile existente au o utilitate redusă în psihiatrie (destul de neconcludente pentru un diagnostic). Studiul a descris dovezile ca fiind eterogene și limitate.[68]

Un studiu de politici publice din 2025, inclusiv despre adolescenți care utilizează materiale pornografice, spune că „Dovezile care să susțină aceste afirmații rămân preliminare” (o relație cauzală nu poate fi afirmată). Adică, dovezile existente nu susțin pozițiile politicilor publice cu privire la modul în care adolescenții utilizează media. Cu toate acestea, studiul nu s-a concentrat pe utilizarea pornografiei și a menționat-o doar în treacăt.[69]

O analiză din 2025 arată o corelație moderată între consumul de pornografie la tineri și problemele psihologice; ea nu pretinde că pornografia ar fi cauza acestor probleme. Analiza consideră că „în manifestările sale cele mai problematice, utilizarea pornografiei online în rândul adolescenților poate servi drept o strategie de adaptare inaptă pentru gestionarea suferinței subiacente.”[70]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. pp. 481, 688, 690, 691, 693, 695, 697, 702, 823. ISBN 978-0-89042-555-8. Thus, groups of repetitive behaviors, which some term behavioral addictions, with such subcategories as "sex addiction," "exercise addiction," or "shopping addiction," are not included because at this time there is insufficient peer-reviewed evidence to establish the diagnostic criteria and course descriptions needed to identify these behaviors as mental disorders.
  2. ↑ Goia, Mădălina (). DSM-5 : manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. București: Editura Medicală Callisto. p. 481. ISBN 978-606-8043-14-2. OCLC 997448435. Alături de tulburările legate de consumul de substanțe, în acest capitol este inclus jocul patologic de noroc (ludomania), ceea ce subliniază că un comportament de joc de noroc patologic activează sisteme de recompensă similare celor activate de drogurile de abuz determină unele simptome comportamentale asemănătoare celor din tulburările consumului de substanțe. Au fost descrise și alte tipare de comportament excesiv, cum ar fi jocurile pe internet, dar cercetările privind aceste sindroame comportamentale fi altele similare nu au ajuns la concluzii clare. Astfel, unele grupuri de comportament repetitiv, pe care unii le denumesc dependențe comportamentale, cu subcategorii ca "dependență de sex", "dependență de exerciții fizice" sau "dependență de cumpărături" nu au fost incluse, deoarece la ora actuală nu există dovezi suficiente pentru a stabili criteriile de diagnostic și nici descriptori de evoluție necesari pentru a defini aceste tipuri de comportament ca tulburări mintale.
  3. ↑ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 485. ISBN 978-0-89042-555-8. Note that the word addiction is not applied as a diagnostic term in this classification, although it is in common usage in many countries to describe severe problems related to compulsive and habitual use of substances.
  4. ↑ „Lista categoriilor cu trei caractere” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  5. 1 2 „ICD-11: Classifying disease to map the way we live and die”. who.int. . Arhivat din original la .
  6. ↑ Christensen, Jen (). „WHO classifies compulsive sexual behavior as mental health condition”. CNN. Accesat în .
  7. ↑ „ICD-11 – Mortality and Morbidity Statistics”. icd.who.int (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  8. 1 2 3 4 5 6 Martinez-Gilliard, Erin (). Sex, Social Justice, and Intimacy in Mental Health Practice: Incorporating Sexual Health in Approaches to Wellness. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-84578-5. Arhivat din original la . Accesat în . 'Sex addiction' is also referred to as a diagnosis or presenting problem. Sex addiction is not a diagnosis in the DSM-5-TR and identified as Compulsive Sexual Behavior in the ICD-11 rather than an issue of addiction.
  9. ↑ Ley, David J. (). „Compulsive Sexual Behavior Disorder in ICD-11”. Psychology Today. Accesat în .
  10. ↑ Dhuffar-Pottiwal, Manpreet (). Pontes, Halley M., ed. Behavioral Addictions: Conceptual, Clinical, Assessment, and Treatment Approaches. Studies in Neuroscience, Psychology and Behavioral Economics. Springer International Publishing. p. 163. ISBN 978-3-031-04772-5. Accesat în . Given that we do not yet have definitive information on whether the processes involved in the onset and maintenance of the disorder are equivalent to substance abuse disorders, gambling, and gaming (Kraus et al. 2016), CSBD is not included in the grouping of disorders due to substance and addictive behaviors, but rather in that of impulse control disorders (Kraus et al. 2018).
  11. ↑ Bowman, Todd (). Reclaiming Sexual Wholeness: An Integrative Christian Approach to Sexual Addiction Treatment. Zondervan Academic. p. 161. ISBN 978-0-310-09311-4. Accesat în .
  12. ↑ Sassover, Eli; Weinstein, Aviv (). „Should compulsive sexual behavior (CSB) be considered as a behavioral addiction? A debate paper presenting the opposing view”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. 11 (2): 166–179. doi:10.1556/2006.2020.00055. ISSN 2062-5871. PMC 9295215 Accesibil gratuit. PMID 32997646.
  13. ↑ a verified Counsellor or Therapist (). „Do I have compulsive sexual behaviour?”. Counselling Directory. Accesat în . "Materials related to the ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with 'sex addiction', but rather is a substantially different diagnostic framework." ICD-11. World Health Organisation.
  14. ↑ Neves, Silva (). Compulsive Sexual Behaviours: A Psycho-Sexual Treatment Guide for Clinicians. Taylor & Francis. p. 8. ISBN 978-1-000-38710-0. OCLC 1251637302. Accesat în . materials in ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with sex addiction, but rather is a substantially different diagnostic framework
  15. ↑ Epstein, Steven (). The Quest for Sexual Health: How an Elusive Ideal Has Transformed Science, Politics, and Everyday Life. University of Chicago Press. p. 371 fn. 101. ISBN 978-0-226-81822-1. Accesat în .
  16. ↑ [8][10][11][12][13][14][15]
  17. ↑ „10 afectiuni sexuale neobisnuite”. Sanatate, medicina, tratament, boli, medicamente, sfatul medicului. . Accesat în .
  18. ↑ Karila, Laurent; Wéry, Aline; Weinstein, Aviv; Cottencin, Olivier; Petit, Aymeric; Reynaud, Michel; Billieux, Jöel (). „Sexual addiction or hypersexual disorder: different terms for the same problem? A review of the literature”. Current Pharmaceutical Design. 20 (25): 4012–4020. doi:10.2174/13816128113199990619. ISSN 1873-4286. PMID 24001295.
  19. ↑ Beloate, Lauren N.; Weems, Peyton W.; Casey, Graham R.; Webb, Ian C.; Coolen, Lique M. (). „Nucleus accumbens NMDA receptor activation regulates amphetamine cross-sensitization and deltaFosB expression following sexual experience in male rats”. Neuropharmacology. 101: 154–164. doi:10.1016/j.neuropharm.2015.09.023. ISSN 1873-7064. PMID 26391065.
  20. 1 2 American Psychiatric Association (). „Conditions for Further Study”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 916. ISBN 978-0-89042-576-3. Excessive use of the Internet not involving playing of online games (e.g., excessive use of social media, such as Facebook; viewing pornography online) is not considered analogous to Internet gaming disorder, and future research on other excessive uses of the Internet would need to follow similar guidelines as suggested herein. Excessive gambling online may qualify for a separate diagnosis of gambling disorder.
  21. 1 2 American Psychiatric Association (). „Substance-Related and Addictive Disorders”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 543. ISBN 978-0-89042-576-3. In addition to the substance-related disorders, this chapter also includes gambling disorder, reflecting evidence that gambling behaviors activate reward systems similar to those activated by drugs of abuse and that produce some behavioral symptoms that appear comparable to those produced by the substance use disorders. Other excessive behavioral patterns, such as Internet gaming (see "Conditions for Further Study"), have also been described, but the research on these and other behavioral syndromes is less clear. Thus, groups of repetitive behaviors, sometimes termed behavioral addictions (with subcategories such as "sex addiction," "exercise addiction," and "shopping addiction"), are not included because there is insufficient peer-reviewed evidence to establish the diagnostic criteria and course descriptions needed to identify these behaviors as mental disorders.
  22. 1 2 3 Prause, Nicole; Binnie, James (). „Iatrogenic effects of Reboot/NoFap on public health: A preregistered survey study” (PDF). Sexualities. SAGE Publications. 27 (8): 136346072311570. doi:10.1177/13634607231157070. ISSN 1363-4607. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  23. 1 2 Hall, Timothy M.; Bershad, Anya; Shoptaw, Steven (). „53. Compulsive Sexual Behaviors”. În Miller, Shannon C.; Rosenthal, Richard N.; Levy, Sharon; Saxon, Andrew J.; Tetrault, Jeanette M.; Wakeman, Sarah E. The ASAM Principles of Addiction Medicine (ed. Seventh). Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins. p. unpaginated. ISBN 978-1-9752-0156-2. OCLC 1527833949. Proposals for two constructs related to compulsive sexual behaviors , sexual addiction and hypersexual disorder, have been repeatedly rejected from inclusion in recent editions of the Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) for lack of empirical support and lack of consensus as to definition. [...] (CSBD), has been included in the International Classification of Diseases, 11th edition (ICD-11), under impulse control disorders rather than as an addiction disorder. CSBD has significant differences from substance use disorders (SUD) [...]
  24. ↑ [8][20][21][22][23]
  25. ↑ Klein, Marty (). „You're Addicted to What?”. The Humanist. ISSN 0018-7399. Accesat în .
  26. ↑ Tarrant, Shira (). The pornography industry: what everyone needs to know. New York, NY: Oxford University Press. p. 144. ISBN 978-0-19-020512-6. These findings do not mean people are faking a problem if they say they're having trouble with compulsive porn use. It means that addiction is the wrong treatment model for the problem. And, if compulsive porn use is not an addiction, yet is being handled as such, treatment providers could be harming patients not helping them. A constructive alternative to the addiction model is to focus on sexual compulsivity, Prause suggests.
  27. ↑ Hall, Paula (). „1. Defining sex and porn addiction”. Understanding and Treating Sex and Pornography Addiction (ed. 2nd). Routledge / Taylor & Francis Group. ISBN 978-0-8153-6226-5. Another reason why many health professionals struggle with the label 'addiction' is an assumption [...]
  28. ↑ Taylor, Kris (). „Nosology and metaphor: How pornography viewers make sense of pornography addiction”. Sexualities. 23 (4): 609–629. doi:10.1177/1363460719842136.
  29. ↑ Grubbs, Joshua B.; Hoagland, K. Camille; Lee, Brinna N.; Grant, Jennifer T.; Davison, Paul; Reid, Rory C.; Kraus, Shane W. (). „Sexual addiction 25 years on: A systematic and methodological review of empirical literature and an agenda for future research”. Clinical Psychology Review. Elsevier BV. 82. doi:10.1016/j.cpr.2020.101925. ISSN 0272-7358. PMID 33038740. Parametru necunoscut |article-number= ignorat (ajutor)
  30. ↑ [8][20][21][22]
  31. 1 2 „ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics 6C72 Compulsive sexual behaviour disorder”. ICD-11. Arhivat din original la . Accesat în .
  32. ↑ Briken, Peer; Turner, Daniel (). „What does "Sexual" mean in compulsive sexual behavior disorder? •”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. 11 (2): 222–225. doi:10.1556/2006.2022.00026. ISSN 2062-5871. PMC 9295231 Accesibil gratuit. PMID 35895459.
  33. ↑ Krüger, Reinhard T. (). Disorder-Specific Psychodrama Therapy in Theory and Practice. Springer Nature. p. 519. ISBN 978-981-99-7508-2. Accesat în .
  34. ↑ Surse pentru 'controversat':
  35. 1 2 Baird, Amee (). „9. Porn On The Train (And On The Brain)”. Sex in the Brain: How Seizures, Strokes, Dementia, Tumors, and Trauma Can Change Your Sex Life. Columbia University Press. p. unpaginated. doi:10.7312/bair19590-010. ISBN 978-0-231-55155-7. Accesat în . spoke with David Ley
  36. ↑ Prause, Nicole; Williams, D.J. (). Allen, David M.; Howell, James W., ed. Groupthink in Science: Greed, Pathological Altruism, Ideology, Competition, and Culture. Springer Nature. p. 192. ISBN 978-3-030-36822-7. Accesat în .
  37. ↑ Hunt 2021, p. 261.
  38. ↑ Gola, Mateusz; Kraus, Shane W. (). Balon, Richard; Briken, Peer, ed. Compulsive Sexual Behavior Disorder: Understanding, Assessment, and Treatment. American Psychiatric Association Publishing. p. 16. ISBN 978-1-61537-219-5. Accesat în . In our opinion, the World Health Organization's decision to name this new clinical entity describing out-of-control sexual behaviors as compulsive sexual behavior disorder and to place it within the category of impulse-control disorders with diagnostic criteria that share most of the features of addictions is a good compromise, taking into account the current state of rapidly developing knowledge on this topic and all previous concerns, together with future challenges.
  39. ↑ Sale, Julie "Preface" in Neves 2021, p. vii.
  40. ↑ McKee et al. 2022, pp. 101-103.
  41. ↑ Privara, Michal; Bob, Petr (). „Pornography Consumption and Cognitive-Affective Distress”. Journal of Nervous & Mental Disease. Ovid Technologies (Wolters Kluwer Health). 211 (8): 641–646. doi:10.1097/nmd.0000000000001669 Accesibil gratuit. ISSN 1539-736X. PMC 10399954 Accesibil gratuit. PMID 37505898.
  42. ↑ Fotinos, Kathryn; Sansone, Andrea; Greifenberger, Alexandria; Katzman, Martin A.; Jannini, Tommaso B.; Reisman, Yacov; Limoncin, Erika; Jannini, Emmanuele A. (). „Pornography and sexual function in the post-pandemic period: a narrative review from psychological, psychiatric, and sexological perspectives”. International Journal of Impotence Research. 36 (7): 706–714. doi:10.1038/s41443-023-00812-3. ISSN 0955-9930. PMID 38184709. While excessive use can have negative effects, moderate use can be a natural and healthy part of life.
  43. ↑ Hall, Bershad & Shoptaw 2024. : "Though the concept of a general sexual addiction or hypersexual disorder has a long history, it has not been supported by rigorous or replicated studies and has not so far produced evidence-based treatments."
  44. ↑ Neves, Silva (). „Chapter 11. MSM and compulsive sexual behaviours. "Sex addiction" and conversion practices”. În Neves, Silva; Davies, Dominic. Erotically Queer: A Pink Therapy Guide for Practitioners. Taylor & Francis. pp. 174–192. doi:10.4324/9781003260608-12. ISBN 978-1-000-86221-8. Accesat în . When those aversion techniques are applied to MSM, they can be particularly harmful as they are akin to what I would consider conversion practices.
  45. ↑ Neves, Silva (). Compulsive Sexual Behaviours: A Psycho-Sexual Treatment Guide for Clinicians. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-38710-0. Accesat în . I don't believe that all therapists offering a 'sex addiction' treatment are unethical. But I think that it is possible that many well-meaning and excellent therapists can practice 'conversion therapy' accidentally [...] I fear that there are many more harmed clients who do not speak up.
  46. ↑ Neves, Silva (). Sexology: The Basics. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-77488-7. Accesat în . can be at high risk of crossing into "conversion therapy" because of their lack of robust knowledge in contemporary sexology, mistaking normative sexual behaviours for a pathology.
  47. ↑ McGhee, Jamie; Hollowell, Adam (). You Mean It or You Don't: James Baldwin's Radical Challenge. Fortress Press. p. 79. ISBN 978-1-5064-7895-1. Accesat în .
  48. ↑ Francis, Charles (). Archive Activism: Memoir of a "Uniquely Nasty" Journey. University of North Texas Press. p. 187. ISBN 978-1-57441-920-7. Accesat în .
  49. ↑ Meyer, Monica (). „Understanding Sexual Addiction and Hypersexuality: An Integrative Approach to Treatment”. În Bartlik, Barbara; Espinosa, Geovanni; Mindes, Janet; Weil, Andrew. Integrative Sexual Health. Weil Integrative Medicine Library. Oxford University Press. p. 348. ISBN 978-0-19-022590-2. Accesat în .
  50. ↑ [44][45][46][47][48][49]
  51. ↑ Drescher, Jack; Schwartz, Alan; Casoy, Flávio; McIntosh, Christopher A.; Hurley, Brian; Ashley, Kenneth; Barber, Mary; Goldenberg, David; Herbert, Sarah E.; Lothwell, Lorraine E.; Mattson, Marlin R.; McAfee, Scot G.; Pula, Jack; Rosario, Vernon; Tompkins, D. Andrew (). „The Growing Regulation of Conversion Therapy”. Journal of Medical Regulation. 102 (2): 7–12. doi:10.30770/2572-1852-102.2.7. PMC 5040471 Accesibil gratuit. PMID 27754500.
  52. ↑ „France Passed Law To Protect LGBTQ People From 'Conversion Therapy'”. LQIOO (în engleză). . Accesat în .
  53. ↑ Legislative Services Branch (). „Consolidated federal laws of canada, An Act to amend the Criminal Code (conversion therapy)”. laws.justice.gc.ca. Arhivat din original la . Accesat în .
  54. ↑ Purshouse, Craig; Trispiotis, Ilias (). „Is 'conversion therapy' tortious?”. Legal Studies. 42 (1): 23–41. doi:10.1017/lst.2021.28 Accesibil gratuit.
  55. ↑ [51][52][53][54]
  56. ↑ „Conversion Therapy is Torture”. International Rehabilitation Council for Torture Victims (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  57. ↑ Canady, Valerie (). „New report calls for an end to 'conversion therapy' for youth”. The Brown University Child and Adolescent Behavior Letter. 31 (12): 3–4. doi:10.1002/cbl.30088.
  58. ↑ Lee, Cory (). „A Failed Experiment: Conversion Therapy as Child Abuse”. Roger Williams University Law Review. 27 (1). Arhivat din original la . Accesat în .
  59. ↑ Martinez, Israel (). „Chapter 2. Myths About Gay Men and Sex”. Enhancing Pleasure for Gay Men: A Clinical Guide for Healing and Acceptance Through Better Sex. Taylor & Francis. doi:10.4324/9781003386322-3. ISBN 978-1-04-004571-8. Accesat în . The truth is most sex therapists and educators do not prescribe to the idea of sex addiction.
  60. ↑ Brossard, Baptiste; Roy, Melissa; Brown, Julia; Hemmings, Benjamin; Larocque, Emmanuelle (). „On the Social Existence of Mental Health Categories: The Case of Sex Addiction”. Social Problems. 72 (3): 928–943. doi:10.1093/socpro/spad024. ISSN 0037-7791. Accesat în .
  61. ↑ Zhang, Wenwen; Wang, Pengshuo; Gao, Boyuan; Wang, Ziqi (). „Global research status and trends of compulsive sexual behavior disorder: A comprehensive bibliometric analysis”. Journal of Behavioral Addictions. 14 (3): 1199–1221. doi:10.1556/2006.2025.00059. ISSN 2062-5871. PMC 12486290 Accesibil gratuit. PMID 40818055 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). Accesat în .
  62. ↑ Weinstein, Aviv; Sassover, Eli (). „COMPULSIVE SEXUAL BEHAVIOR DISORDER AND IMPULSIVITY”. International Journal of Neuropsychopharmacology. 28 (Supplement_1): i41–i42. doi:10.1093/ijnp/pyae059.072. ISSN 1461-1457. PMC 11815244 Accesibil gratuit. Accesat în .
  63. ↑ Tan, Jia Yang; Low, Chen Ee; Wong, Hon Jen; Sim, Isaac Yongjie; Lee, Charmaine Yong Ching; Ding, Hong Ruey; Loke, Sean; Ho, Cyrus Su Hui (). „Association Between Self-Reported Pornographic Consumption Habits and Anxiety and Depression: A Systematic Review and Meta-Analysis”. Journal of Clinical Medicine. 15 (13): 5030. doi:10.3390/jcm15135030 Accesibil gratuit. ISSN 2077-0383. PMC 13362642 Accesibil gratuit. PMID 42452491 Verificați valoarea |pmid= (ajutor).
  64. ↑ McKay, Kimberley; Poulin, Christopher; Muñoz-Laboy, Miguel (). „Claiming Public Health Crisis to Regulate Sexual Outlets: A Critique of the State of Utah's Declaration on Pornography” (PDF). Archives of Sexual Behavior. 50 (2): 401–405. doi:10.1007/s10508-020-01884-8 Accesibil gratuit. ISSN 1573-2800. PMC 7703733 Accesibil gratuit. PMID 33258005. Accesat în .
  65. ↑ Hunt, Jonny (). „Pornography Is Not the Answer (It Isn't Even the Right Question ...): Reflections from Practice in Tackling Sexual Harassment and Harmful Sexualised Behaviours in Response to Everyone's Invited and the Online Safety Bill”. În Setty, Emily; Gordon, Faith; Nottingham, Emma. Children, Young People and Online Harms: Conceptualisations, Experiences and Responses. Springer Nature. p. 280. doi:10.1007/978-3-031-46053-1_12. ISBN 978-3-031-46053-1. Accesat în .
  66. 1 2 Hunt, Jonny (). Sex Ed for Grown-Ups: How to Talk to Children and Young People about Sex and Relationships. Routledge. p. 260. ISBN 978-1-000-43514-6. Accesat în . There is particularly little evidence of any harms of pornography consumption on young people (Marston, 2018).
  67. ↑ Hunt 2024, pp. 282–283.
  68. ↑ Mestre-Bach, Gemma; Potenza, Marc N. (). „Adolescents, Pornography Use, and Problematic Pornography Use: A Rapid Systematic Review of Longitudinal Studies”. Journal of the Korean Academy of Child and Adolescent Psychiatry. 36 (3): 122–134. doi:10.5765/jkacap.250015 Accesibil gratuit. ISSN 1225-729X. PMC 12223668 Accesibil gratuit. PMID 40631652 Verificați valoarea |pmid= (ajutor).
  69. ↑ Thimm-Kaiser, Marco; Keyes, Katherine M. (). „US State Policies Regarding Social Media: Do Policies Match the Evidence?”. The Milbank Quarterly. 103 (S1). doi:10.1111/1468-0009.70021. ISSN 0887-378X. PMC 12673166 Accesibil gratuit. PMID 40462673 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). Accesat în . Parametru necunoscut |pmc-embargo-date= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |article-number= ignorat (ajutor)
  70. ↑ Di Caro, Alessandro Vito; Cavallo, Josephin; Marchese, Elisa Vittoria; Melita, Alessandra; Costanzo, Antonino; Schimmenti, Adriano (). „Adolescents' online pornography use and psychopathological symptoms: insights from a systematic review and meta-analysis”. European Child & Adolescent Psychiatry. 35 (2): 365–384. doi:10.1007/s00787-025-02863-x. ISSN 1435-165X. PMID 41081900 Verificați valoarea |pmid= (ajutor).

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipersexualitate&oldid=18043946