Jule Styne

Jule Styne
Date personale
Nume la naștere	Julius Kerwin Stein
Născut	31 decembrie 1905 Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Decedat	20 septembrie 1994 (88 de ani) New York City, SUA
Înmormântat	Mount Ararat Cemetery[*][[Mount Ararat Cemetery (cemetery in Lindenhurst, New York)|​]]
Cetățenie	Regatul Unit  Statele Unite ale Americii
Etnie	evreu
Ocupație	compozitor textier[*]​ compozitor de coloană sonoră[*]​ muzician
Limbi vorbite	engleză
Activitate
Alte nume	Jule Styne
Premii	Premiul Centrului Kennedy[*]​ Johnny Mercer Award[*][[Johnny Mercer Award (award; highest honor bestowed by Songwriters Hall of Fame)|​]] (1993) Premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală (30 martie 1955) Premiul Tony cea mai bună bandă sonoră originală[*]​ (21 aprilie 1968)
Prezență online
site oficial Internet Movie Database

Jule Styne (/ˈdʒuːl staɪn/; născut Julius Kerwin Stein; n. 31 decembrie 1905, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 20 septembrie 1994, New York City, SUA) a fost un compozitor anglo-american, cunoscut în special pentru o serie de musicaluri de pe Broadway, inclusiv spectacole celebre, reluate frecvent și adaptate ulterior în filme de succes, precum Gypsy, Gentlemen Prefer Blondes și Funny Girl.

Biografie

Styne s-a născut într-o familie de evrei. Părinții săi, Anna Kertman și Isadore Stein, erau emigranți din Ucraina (pe atunci parte a Imperiului Rus) și dețineau o mică băcănie. Chiar înainte ca familia să părăsească Marea Britanie, el a atras atenția unor artiști cunoscuți, inclusiv a lui Harry Lauder, care l-a auzit cântând și l-a sfătuit să studieze pianul. La vârsta de opt ani s-a mutat cu familia la Chicago, unde a început să ia lecții de pian. S-a dovedit a fi un copil-minune și a cântat cu orchestrele simfonice din Chicago, Saint Louis și Detroit înainte de a împlini zece ani.

Cariera

Înainte de a urma cursurile la Chicago Musical College^⁠(d), Styne atrăsese deja atenția unui alt adolescent, Mike Todd, devenit ulterior un producător de film de succes, care i-a cerut să scrie o melodie pentru un număr muzical pe care îl crease. Aceasta a fost prima dintre cele peste 1.500 de cântece publicate pe care Styne le-a compus în cariera sa. Primul său hit, „Sunday”, a fost scris în 1926.

În 1929, Styne a cântat cu orchestra lui Ben Pollack.

A lucrat ca antrenor vocal pentru 20th Century Fox până când Darryl F. Zanuck l-a concediat, considerând că antrenamentul vocal era „un lux” la care studioul renunța. Zanuck i-a sugerat să se concentreze pe compoziția de cântece, afirmând că „asta este pentru totdeauna”. Styne și-a înființat ulterior propria trupă de dans, fapt care i-a adus vizibilitate la Hollywood, unde a fost susținut de Frank Sinatra și a început o colaborare cu textierul Sammy Cahn. Împreună au scris numeroase cântece pentru filme, inclusiv „It’s Been a Long, Long Time” (locul 1 timp de trei săptămâni pentru Harry James and His Orchestra în 1945), „Five Minutes More” și piesa cu titlu câștigătoare a Oscarului pentru Three Coins in the Fountain (1954). Zece dintre compozițiile sale au fost nominalizate la Oscar, multe scrise împreună cu Cahn, inclusiv „I’ve Heard That Song Before” (locul 1 timp de 13 săptămâni pentru Harry James and His Orchestra în 1943), „I’ll Walk Alone”, „It’s Magic” (un hit pe locul 2 pentru Doris Day în 1948) și „I Fall in Love Too Easily”. A colaborat, de asemenea, cu Leo Robin la partitura filmului muzical din 1955 My Sister Eileen.

În 1947, Styne a scris prima sa partitură pentru un musical de pe Broadway, High Button Shoes, împreună cu Cahn, iar în deceniile următoare a compus muzica pentru numeroase spectacole de pe Broadway, printre care Gentlemen Prefer Blondes, Peter Pan (muzică suplimentară), Bells Are Ringing, Gypsy, Do Re Mi, Funny Girl, Lorelei, Sugar (cu o poveste bazată pe filmul Some Like It Hot, dar cu muzică originală) și Hallelujah, Baby!.

Styne a scris, de asemenea, muzică originală pentru parcul tematic de scurtă durată Freedomland USA^⁠(d), deschis la 19 iunie 1960.

Printre colaboratorii săi s-au numărat Sammy Cahn, Leo Robin, Betty Comden și Adolph Green, Stephen Sondheim, Bob Hilliard și Bob Merrill.

A compus partituri de Broadway care au marcat carierele mai multor vedete importante, inclusiv Phil Silvers, Carol Channing, Mary Martin, Judy Holliday, Ethel Merman și viitoarea Barbra Streisand.

A fost subiectul emisiunii This Is Your Life pentru televiziunea britanică în 1978, când a fost surprins de Eamonn Andrews în Times Square, New York.

Styne a murit de insuficiență cardiacă în New York City, la vârsta de 88 de ani. Arhiva sa — inclusiv compoziții originale manuscrise, scrisori și materiale de producție — este găzduită la Harry Ransom Center.

Premii

Styne a fost inclus în Songwriters Hall of Fame^⁠(d) în 1972 și în American Theatre Hall of Fame^⁠(d) în 1981 și a primit un premiu special Drama Desk, precum și Kennedy Center Honors în 1990. De asemenea, a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun cântec original în 1955 pentru „Three Coins in the Fountain”, iar Hallelujah, Baby! a câștigat Premiul Tony în 1968 pentru cea mai bună muzică originală.

Melodii

O selecție dintre numeroasele cântece compuse de Styne:

• „The Christmas Waltz”
• „Conchita Marquita Lolita Pepita Rosita Juanita Lopez”
• „Don’t Rain on My Parade” (din Funny Girl)
• „Diamonds Are a Girl’s Best Friend” (din Gentlemen Prefer Blondes)
• „Everything’s Coming Up Roses” (din Gypsy)
• „Every Street’s a Boulevard in Old New York” (din Hazel Flagg)
• „Fiddle Dee Dee”
• „I Guess I’ll Hang My Tears Out to Dry”
• „How Do You Speak to an Angel”
• „I Don’t Want to Walk Without You”
• „I Fall in Love Too Easily” (din Anchors Aweigh)
• „I Still Get Jealous” (din High Button Shoes)
• „I’ll Walk Alone”
• „It’s Been a Long, Long Time”
• „It’s Magic” (din Romance on the High Seas)
• „It’s You or No One”
• „I’ve Heard That Song Before”
• „Just in Time” (din Bells Are Ringing)
• „Let Me Entertain You” (din Gypsy)
• „Let It Snow! Let It Snow! Let It Snow!”
• „Long Before I Knew You”
• „Make Someone Happy” (din Do Re Mi)
• „Money Burns a Hole in My Pocket” (din Living It Up)
• „Neverland”
• „Papa, Won’t You Dance with Me?”
• „The Party’s Over” (din Bells Are Ringing)
• „People” (din Funny Girl)
• „Pico and Sepulveda”
• „Saturday Night (Is the Loneliest Night of the Week)” – interpretată de Frank Sinatra
• „Small World” (din Gypsy)
• „Sunday” (cu Ned Miller)
• „The Things We Did Last Summer”
• „Time After Time” (din It Happened in Brooklyn)
• „Three Coins in the Fountain” – cântec câștigător al premiului Oscar din filmul omonim
• „Together (Wherever We Go)” (din Gypsy)
• „Winter Was Warm” (din Mr. Magoo’s Christmas Carol)

Credite

• Ice Capades of 1943 (1942) – Styne a contribuit cu o melodie
• Glad to See You! (1944) – închis la Philadelphia, Pennsylvania, în timpul probei
• High Button Shoes (1947)
• Gentlemen Prefer Blondes (1949)
• Michael Todd's Peep Show (1950) – Styne a contribuit cu două numere
• Two on the Aisle (1951)
• Hazel Flagg (1953)
• Peter Pan (1954) (muzică suplimentară)
• My Sister Eileen (1955)
• Bells Are Ringing (1956)
• Say, Darling (1958)
• A Party with Betty Comden and Adolph Green (1958)
• First Impressions (1959) (producător)
• Gypsy (1959)
• Do Re Mi (1960)
• Subways Are for Sleeping (1961)
• Mr. Magoo’s Christmas Carol (1962)
• Arturo Ui (1963) – muzică incidentală pentru piesa lui Bertolt Brecht
• Funny Girl (1964)
• Wonderworld (1964) – versuri de fiul lui Styne, Stanley
• Fade Out – Fade In (1964)
• Something More! (1964) – regizat de Styne
• The Dangerous Christmas of Little Red Riding Hood (1965)
• Hallelujah, Baby! (1967)
• Darling of the Day (1968)
• Look to the Lilies (1970)
• The Night the Animals Talked (1970)
• Prettybelle (1971) – închis la Boston
• Sugar (1972) (revizuit ca Some Like It Hot: The Musical pentru un turneu național în SUA, 2002–2003)
• Lorelei (1974) – în esență o continuare/reluare a Gentlemen Prefer Blondes
• Hellzapoppin! (1976) – închis la Baltimore în timpul probelor pre-Broadway
• Side by Side by Sondheim (1976)
• Bar Mitzvah Boy (1978)
• One Night Stand (1980) – închis în perioada de previzualizare
• Pieces of Eight (1985)
• The Red Shoes (1993)