Nemesis
| Nemesis | |
 | |
| Nemesis (muzeul Luvru) | |
| Civilizația | religia în Grecia Antică[*]  |
|---|---|
| Urmași | Telchines[*] Elena |
| Tată | Erebus[1][2] |
| Mamă | Nyx[3][4] |
| Bunic | Chaos Chaos |
| Bunică | Caligo[*] Caligo[*] |
Modifică date / text  | |
Nemesis (grec. Νέμεσις, numită și Rhamnusia) era, în mitologia greacă, zeița răzbunării care pedepsește crimele, conservând și supraveghind ordinea și echilibrul în univers sub raportul moral, prin cântărirea riguroasă a fericirii și nenorocirii umane.
La Homer, numele comun νέμεσις are sens de justiție divină: la origine, νείμειν înseamnă "a împărți (echitabil)", sensul fiind legat de distribuirea egală a șansei și neșansei, deoarece dereglarea proporției între noroc și ghinion nu rămânea nepedepsită.
Prezentare
[modificare | modificare sursă].jpg)
(pictură de Alfred Rethel, 1837)
Nemesis este socotită fiică a cuplului Zeus-Ananke, dar conform lui Hesiod în Theogonia (v. 223, dar într-un pasaj socotit interpolare), ea este fiica Nopții (Nyx).
Tragicii o prezintă pe Nemesis în primul rând ca răzbunătoare a crimelor și pedepsitoare a aroganței, înrudită deci cu grupul Erynnys, adică "Furiile".
Ca supraveghetoare a echilibrului dintre bine și rău și zeiță vindicativă, Nemesis veghează destinul particular al ființelor și al lucrurilor, adică menținerea locului destinat fiecăruia și păstrarea măsurii în toate; iar pe de altă parte, Nemesis pedepsește orgoliul sau credința umană că omul își poate depăși condiția cosmică, implicit faptele omenești comise cu intenția de a modifica ordinea naturii. De asemenea, Nemesis veghează aplicarea principiului delfic Nimic prea mult (Μηδέν αγάν) - deviză înscrisă pe frontonul sanctuarului din cetatea Delphoi; forma latină, la Terentius: Ne quid nimis (Andria, 61).
Nemesis este înfățișată ca o femeie serioasă, cu un bici, o sabie, o pereche de hățuri sau o balanță în mâna stângă. În perioada elenistică este portretizată cu un volan. Ovidiu a numit-o în Metamorfoze și Rhamnusia, de la un templu și o statuie a ei din Rhamnus, un sat din partea nordică a Atticii. Epitetul Adrasteia ("cea de care nimeni nu poate scăpa") i-a fost atribuit ulterior.
Roma
[modificare | modificare sursă]Romanii au preluat cultul grec pentru Nemesis (uneori numită Pax-Nemesis), transferând asupra ei atributele zeiței locale Fortuna, devenită patroana generalilor imperiali și a gladiatorilor.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Hyginus mythographus, Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Cicero, Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Hesiod, Teogonia (în Limba greacă eolică), OL 602585W, Wikidata Q156498
- ↑ Friedrich Lübker (), Tadeusz Stefan Zieliński; Aleksandr Ivanovich Georgievskij; Mikhail Kutorga; Friedrich Gelbcke; Piotr Nikitin; Vasily Antonovich Kansky, ed., tradus de Alexander Weismann; Friedrich Gelbcke; Lev Aleksandrovich Georgievskij; Aleksey Davidenkov; Vasily Antonovich Kansky; Piotr Nikitin; Ivan Anikitich Smirnov; Edmund Wert; Osip Yurievich Klemenchich; Nikolai Vasilyevich Rubinsky, „РСКД / Nemesis”, Реальный словарь классических древностей по Любкеру (în rusă), Sankt Petersburg: Society of Classical Philology and Pedagogy[*], Wikidata Q45183393
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Dicționar mitologic Arhivat în , la Wayback Machine.
| Control de autoritate |
|  |
|---|
| Mituri | 
 | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Locuri mitice și sacre | |||||||||||
| Personaje |
| ||||||||||
| Ființe mitologice | |||||||||||
| Articole conexe | |||||||||||
