Porumbel

Porumbel
	Birdsongⓘ
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Columbiformes
Familie:	Columbidae
Gen:	Columba
Specie:	C. livia
Nume binomial
	Columba livia; Gmelin, JF, 1789
	approximate native range introduced non-native populations
	Modifică text

Porumbelul (Columba livia) sau porumbelul de stâncă sau porumbelul comun este un membru al familiei de păsări Columbidae (porumbei și turturele).^[3] În uzul comun, este adesea denumit simplu „porumbel", deși aceasta este forma sălbatică a păsării; porumbeii cei mai familiari oamenilor sunt forma domesticită a porumbelului sălbatic de stâncă.

Porumbelul domestic (Columba livia domestica, care include aproximativ 1.000 de rase diferite) a descins din această specie. Porumbeii domestici evadați au crescut populațiile de porumbei sălbatici din întreaga lume.^[4]

Taxonomie și sistematică

Numele comun oficial este porumbelul de stâncă, conform Congresului Ornitologic Internațional.^[5] Porumbelul de stâncă a fost descris oficial în 1789 de naturalistul german Johann Friedrich Gmelin în ediția revizuită și extinsă a Systema Naturae scrisă de Carl Linnaeus. El l-a plasat alături de toți ceilalți porumbei în genul Columba și a inventat numele binomial Columba livia.^[6] Numele genului Columba este cuvântul latin care înseamnă „porumbel",^[7] a cărui etimologie mai veche provine din greaca veche κόλυμβος (kólumbos), „înotător", de la verbul κολυμβάω (kolumbáō), „plonjare cu capul înainte, scufundare, înot"..^[8] Aristofan și alți autori folosesc cuvântul κολυμβίς (kolumbís), „înotător", pentru numele păsării, din cauza mișcării sale de înot în aer.^[9] Epitetul specific livia este o variantă din latina medievală a lui livida, „livid, gri-albăstrui". Cea mai apropiată rudă a sa din genul Columba este porumbelul de deal, urmat de porumbelul de zăpadă, porumbelul pătat și porumbelul cu guler alb.^[3]

Porumbelul de stâncă a fost descris pentru prima dată de naturalistul german Johann Gmelin în 1789.^[10] Porumbelul de stâncă a jucat un rol central în descoperirea evoluției de către Charles Darwin și a apărut în patru dintre lucrările sale din 1859 până în 1872. Darwin a afirmat că, în ciuda diferențelor morfologice mari, numeroasele sute de rase de porumbei domestici pot fi toate urmărite până la porumbelul sălbatic; în esență, selecția umană a raselor de porumbei era analogă cu selecția naturală.^[11]

Subspecii

Sunt recunoscute nouă subspecii:^[12]

Columba livia livia Gmelin, 1789) – Europa de Vest, Centrală, Africa de Nord până în Asia Centrală
Columba livia gymnocycla Gray, 1856 – Mauritania și Senegal spre sud Mali și Ghana
Columba livia targia Schweppenburg, 1916 – nordul Mali și sudul Algeriei până în Suda centrală
Columba livia dakhlae Meinertzhagen, 1928 – vestul Egiptului
Columba livia schimperi Bonaparte, 1854 – estul Egiptului, sudul Sudanului și Eritreea
Columba livia palaestinae Zedlitz, 1912 – Peninsula Sinai (Egipt) către Siria și vest, sudul Peninsulei Arabice
Columba livia gaddi Zarudny & Loudon, 1906 – de la est de Turcia până în Uzbekistan și la vest, la nord de Afganistan
Columba livia neglecta Hume, 1873 – vestul Pakistanului și estul Afganistanului până la Himalaya
Columba livia intermedia Strickland, 1844 – sudul Indiei și Sri Lanka

Descriere

Un grup de C. l. gaddi în provincia Azerbaidjanul de Vest, Iran, care arată natura lor petrofilă

Irizația învăluie întregul gât.

Mileniile de domesticire au modificat considerabil porumbelul de stâncă în numeroase regiuni. Porumbeii domestici și cei de oraș, apăruți prin selecție artificială, prezintă variații semnificative de penaj față de forma sălbatică originală.^[13] Această formă nativă este în prezent periclitată în multe zone; subspecia nominală C. l. livia mai dăinuie în stare pură în special în nordul și vestul extrem al Scoției, cele mai solide populații fiind întâlnite în Insulele Hebridele exterioare.^[14]

Un exemplar adult din subspecia nominală are o lungime de 30–35 cm și o anvergură a aripilor de 62–68 cm..^[13] Greutatea porumbeilor de stâncă sălbatici sau re-sălbătăciți variază între 238 și 380 g, deși exemplarele domestice sau semi-domestice supraalimentate pot depăși aceste valori.^[3]^[15] Ca dimensiuni standard, lungimea pliată a aripii este de aproximativ 22,3 cm, coada măsoară 9,5–11 cm, ciocul are în jur de 1,8 cm, iar tarsul are 2,6–3,5 cm.^[3]

Specia se remarcă prin penajul gri-albăstrui închis de pe cap, gât și piept, având reflexii iridescente lucioase, de la verde până la purpuriu-roșiatic, de-a lungul gâtului. Pata albă din zona inferioară a spatelui reprezintă cel mai bun indiciu de identificare al porumbelului de stâncă pur; de asemenea, cele două benzi negre de pe aripile gri-deschis sunt foarte distinctive. Coada se termină cu o bandă neagră pe margine.^[13] Irisul este roșu-maroniu. Pleoapele sunt gri, înconjurate de un inel ocular foarte îngust, de la gri-albăstrui la gri-albicios (mai dezvoltat la păsările domestice și de oraș). Ciocul este gri-negricios, prevăzut cu o excrescență mică, albicioasă (mult mai voluminoasă la exemplarele domestice).^[14] Picioarele sunt de la roșii la rozalii.^[13]

Femela adultă este aproape identică la exterior cu masculul, însă irizația de pe gât este mai puțin intensă și restrânsă spre ceafă și părțile laterale, în timp ce nuanțele lucioase de pe piept sunt adesea abia vizibile.^[3] Femelele tinere au un penaj mai tern, fără luciu.

În zbor, partea inferioară a aripilor, de culoare albă, devine foarte vizibilă. Prin stilul de zbor, comportament și vocalize — un gângurit tipic de porumbar, diferit de frazele porumbelului gulerat —, este un reprezentant clasic al genului Columba. Deși este un zburător puternic, glisează frecvent prin aer, ținându-și aripile ridicate într-o formă caracteristică de „V”.^[13]

Galerie

Vezi și

Note

↑ BirdLife International (2019). „Columba livia”. IUCN Red List of Threatened Species. 2019: e.T22690066A155493121. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22690066A155493121.en . Accesat în 19 februarie 2022.
↑ Columba livia (TSN 177071). Integrated Taxonomic Information System.
1 2 3 4 5 Gibbs, David; Eustace Barnes; John Cox (30 iunie 2010). Pigeons and Doves: A Guide to the Pigeons and Doves of the World. United Kingdom: Pica Press. ISBN 978-1-873403-60-0.
↑ Blechman, Andrew (2007). Pigeons-The fascinating saga of the world's most revered and reviled bird. St Lucia, Queensland: University of Queensland Press. ISBN 978-0-7022-3641-9.
↑ Gill, F., ed. (2020). IOC World Bird List v10.2 (Raport) (în engleză). International Ornithological Committee. doi:10.14344/ioc.ml.10.2 .
↑ Gmelin, Johann Friedrich (1789). Systema naturae per regna tria naturae : secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în Latin). 1, Part 2 (ed. 13th). Lipsiae [Leipzig]: Georg. Emanuel. Beer.
↑ James A. Jobling. Helm Dictionary of Scientific Bird Names. Bloomsbury Publishing p. 114 ISBN: 1408125013
↑ Liddell, Henry George; Robert Scott (1980). A Greek-English Lexicon (ed. Abridged). United Kingdom: Oxford University Press. ISBN 0-19-910207-4.
↑ Simpson, D.P. (1979). Cassell's Latin Dictionary (ed. 5th). London: Cassell Ltd. p. 883. ISBN 0-304-52257-0.
↑ In J.F. Gmelin's edition of Linné's Systema Naturae appeared in Leipzig, 1788-93.
↑ Baptista, L. (2009). „Darwin's pigeons and the evolution of the columbiforms: recapitulation of ancient genes” (PDF). Acta Zoológica Mexicana. Nueva Serie. 25 (3): 719–741. doi:10.21829/azm.2009.253674.
↑ Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (ianuarie 2023). „Pigeons”. IOC World Bird List Version 13.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 10 iunie 2023.
1 2 3 4 5 Svensson, Lars; Mullarney, Killian; Zetterstroem, Dan (16 martie 2023). Collins Bird Guide. William Collins. pp. 222–223. ISBN 978-0-00-854746-2.
1 2 Smith, William J.; Sendell-Price, Ashley T.; Fayet, Annette L.; Schweizer, Teia M.; Jezierski, Michał T.; van de Kerkhof, Charles; Sheldon, Ben C.; Ruegg, Kristen C.; Kelly, Steven; Turnbull, Lindsay A.; Clegg, Sonya M. (2022). „Limited domestic introgression in a final refuge of the wild pigeon”. iScience. 25 (7). doi:10.1016/j.isci.2022.104620. PMC 9308148 . PMID 35880028. Accesat în 19 ianuarie 2026.
↑ „Rock Dove Life History” (în engleză). All About Birds, Cornell Lab of Ornithology. Accesat în 24 decembrie 2019.

Legături externe

Materiale media legate de Porumbel la Wikimedia Commons
Imagini, video și sunete despre Rock Dove pe Internet Bird Collection
Galerie de imagini cu Rock Pigeon pe VIREO (Drexel University)
Rock dove - Species text in The Atlas of Southern African Birds.
Power Requirements for Horizontal Flight in the Pigeon Columba livia -C. J. PENNYCUICK

[IUCN-1] BirdLife International (2019). „Columba livia”. IUCN Red List of Threatened Species. 2019: e.T22690066A155493121. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22690066A155493121.en . Accesat în 19 februarie 2022.

[2] Columba livia (TSN 177071). Integrated Taxonomic Information System.

[Gibbs-3] 1 2 3 4 5 Gibbs, David; Eustace Barnes; John Cox (30 iunie 2010). Pigeons and Doves: A Guide to the Pigeons and Doves of the World. United Kingdom: Pica Press. ISBN 978-1-873403-60-0.

[Blechman-4] Blechman, Andrew (2007). Pigeons-The fascinating saga of the world's most revered and reviled bird. St Lucia, Queensland: University of Queensland Press. ISBN 978-0-7022-3641-9.

[5] Gill, F., ed. (2020). IOC World Bird List v10.2 (Raport) (în engleză). International Ornithological Committee. doi:10.14344/ioc.ml.10.2 .

[6] Gmelin, Johann Friedrich (1789). Systema naturae per regna tria naturae : secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în Latin). 1, Part 2 (ed. 13th). Lipsiae [Leipzig]: Georg. Emanuel. Beer.

[7] James A. Jobling. Helm Dictionary of Scientific Bird Names. Bloomsbury Publishing p. 114 ISBN: 1408125013

[Liddell_1980-8] Liddell, Henry George; Robert Scott (1980). A Greek-English Lexicon (ed. Abridged). United Kingdom: Oxford University Press. ISBN 0-19-910207-4.

[9] Simpson, D.P. (1979). Cassell's Latin Dictionary (ed. 5th). London: Cassell Ltd. p. 883. ISBN 0-304-52257-0.

[10] In J.F. Gmelin's edition of Linné's Systema Naturae appeared in Leipzig, 1788-93.

[11] Baptista, L. (2009). „Darwin's pigeons and the evolution of the columbiforms: recapitulation of ancient genes” (PDF). Acta Zoológica Mexicana. Nueva Serie. 25 (3): 719–741. doi:10.21829/azm.2009.253674.

[ioc-12] Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (ianuarie 2023). „Pigeons”. IOC World Bird List Version 13.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 10 iunie 2023.

[Svensson-13] 1 2 3 4 5 Svensson, Lars; Mullarney, Killian; Zetterstroem, Dan (16 martie 2023). Collins Bird Guide. William Collins. pp. 222–223. ISBN 978-0-00-854746-2.

[Smith-14] 1 2 Smith, William J.; Sendell-Price, Ashley T.; Fayet, Annette L.; Schweizer, Teia M.; Jezierski, Michał T.; van de Kerkhof, Charles; Sheldon, Ben C.; Ruegg, Kristen C.; Kelly, Steven; Turnbull, Lindsay A.; Clegg, Sonya M. (2022). „Limited domestic introgression in a final refuge of the wild pigeon”. iScience. 25 (7). doi:10.1016/j.isci.2022.104620. PMC 9308148 . PMID 35880028. Accesat în 19 ianuarie 2026.

[Cornell-15] „Rock Dove Life History” (în engleză). All About Birds, Cornell Lab of Ornithology. Accesat în 24 decembrie 2019.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]