Sari la conținut

The Ocean Cleanup

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
The Ocean Cleanup
AbreviereThe Ocean Cleanup[1]  Modificați la Wikidata
Tipstichting[*]​[2]  Modificați la Wikidata
Înființare[3]  Modificați la Wikidata
Fondator(i)Boyan Slat[3]  Modificați la Wikidata
Țara Țările de Jos[1][4]  Modificați la Wikidata
SediuRotterdam
Coordonate51°55′N 4°28′E ({{PAGENAME}}) / 51.92°N 4.47°E51.92; 4.47
Oameni cheieBoyan Slat  Modificați la Wikidata
Personal35[3]  Modificați la Wikidata
Websitesite oficial
Facebook
Twitter
Instagram
canal YouTube
profil de LinkedIn
hashtag
TikTok
Modifică date / text Consultați documentația formatului

The Ocean Cleanup este o organizație nonprofit de inginerie de mediu, cu sediul în Țările de Jos, care dezvoltă și implementează tehnologii pentru extragerea poluării cu plastic din oceane și pentru capturarea acesteia în râuri înainte de a ajunge în ocean. Focusul lor inițial a fost pe Marea Insulă de Gunoaie din Pacific, fiind extins ulterior la râurile majore.

The Ocean Cleanup a fost fondată în 2013 de Boyan Slat, un inventator neerlandez[5][6][7] care ocupă funcția de director executiv. Se estimează că 1,8 trilioane de bucăți de plastic plutitor se află în vortexul din Pacific, însumând peste 80 000 de tone[8].

Sistemul pentru râuri este ancorat în interiorul cursurilor de apă sau la gurile de vărsare ale acestora.

The Ocean Cleanup publică, de asemenea, lucrări științifice[9][10][11][12] și estimează că „1% din râurile lumii (~1 000 de râuri) sunt responsabile pentru 80% din poluarea mărilor lumii”[13][14][15]. Organizația își propune să curețe aceste râuri.

Până în ianuarie 2026, organizația a eliminat peste 50 de milioane de kilograme (50 000 de tone metrice) de materiale din râuri și din insula de gunoaie[16].

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Slat a propus proiectul de curățare și sistemul de suport în 2012. În octombrie, el a prezentat proiectul în cadrul unei conferințe TED. Designul inițial consta în bariere plutitoare lungi, fixate pe fundul mării și atașate de o platformă centrală în formă de diavol de mare pentru stabilitate. Barierele urmau să direcționeze plasticul plutitor către platforma centrală, care ar fi extras plasticul din apă. Slat nu a specificat dimensiunile acestui sistem în discursul său[17].

2014–2017: Prototipuri inițiale

[modificare | modificare sursă]

În 2014, designul a fost modificat, platforma centrală fiind înlocuită cu un turn detașat de barierele plutitoare. Această platformă urma să colecteze plasticul cu ajutorul unei benzi rulante. S-a propus ca bariera plutitoare să aibă o lungime de 100 km (62 mi). Organizația a realizat și a publicat un studiu de fezabilitate[18].

În 2015, acest design a câștigat premiul Design of the Year acordat de London Design Museum[19][20] și INDEX: Award[21][22]. Mai târziu în acel an, au fost efectuate teste pe modele la scară redusă[23] în bazine de valuri la Deltares și MARIN, testând dinamica și sarcina barierei în condiții oceanice și colectând date pentru modelarea computerizată[24].

Un segment de 100 de metri a fost testat în Marea Nordului în vara anului 2016[23][25]. Testul a indicat că barajele convenționale pentru reținerea hidrocarburilor nu ar rezista în timp, iar organizația a schimbat materialul flotorului cu o țeavă din polietilenă de înaltă densitate cu pereți rigizi[26].

În mai 2017, au fost aduse modificări semnificative designului conceptual[25]:

  • Dimensiunile au fost reduse de la 100 km la 2 km, cu ideea de a folosi o flotă de 60 de astfel de sisteme[27][28].
  • Ancorele fixate pe fundul mării au fost înlocuite cu ancore de furtună flotante, pentru a pluti în derivă odată cu curenții, permițând plasticului să fie „ajuns din urmă” de sistemul de curățare și lăsând sistemul să plutească spre locurile cu cea mai mare concentrație de deșeuri. Cablurile legate de ancoră mențineau sistemul în formă de U[29].
  • Un sistem automat pentru colectarea plasticului a fost înlocuit cu un sistem de concentrare a plasticului înainte de îndepărtarea acestuia de către nave de suport[30].

System 001

[modificare | modificare sursă]
Vedere de sus a barierei plutitoare:
A - modul de navigație
B - modul de satelit
C - modul video
(Există, de asemenea, nouă felinare amplasate la fiecare 100 de metri de-a lungul barierei pentru a asigura vizibilitatea.)

Testele din 2018[31] au dus la eliminarea ancorelor de furtună flotante, iar deschiderea formei de U a fost întoarsă pentru a fi orientată în direcția de deplasare, prin crearea unei rezistențe la înaintare mai mari la mijloc cu ajutorul unui ecran subacvatic mai adânc[32][33].

La 9 septembrie 2018, System 001 (poreclit Wilson cu referire la mingea de volei plutitoare din filmul Naufragiatul din anul 2000)[34][35] a fost lansat din San Francisco. Nava Maersk Launcher a tractat sistemul până la o poziție situată la 240 de mile marine de coastă, unde a fost supus unei serii de teste pe mare[36]. Acesta consta dintr-o barieră lungă de 600 m cu un ecran de 3 m. Sistemul a fost realizat din polietilenă de înaltă densitate și era format din 50 de secțiuni de 12 m îmbinate[37]. Era neservit și încorpora sisteme de monitorizare și navigație alimentate cu energie solară, inclusiv GPS, camere video, felinare și AIS⁠(d)[38]. Bariera și ecranul au fost produse de un furnizor austriac[39].

În octombrie 2018, acesta a fost tractat către Marea insulă de gunoaie din Pacific pentru utilizarea în condiții reale[40]. System 001 s-a confruntat cu dificultăți în reținerea plasticului colectat[41]. Sistemul aduna deșeurile, dar le pierdea la scurt timp deoarece bariera nu menținea o viteză constantă prin apă[42]. În decembrie, stresul mecanic a provocat detașarea unei secțiuni de 18 metri, iar instalația a fost mutată în Hawaii pentru inspecție și reparații. În timpul celor două luni de funcționare, acesta capturase 2 tone de plastic[43][44][45].

În iunie 2019, după patru luni de analize ale cauzelor fundamentale și de reproiectare[46][47], a fost lansat System 001/B[48][49], dotat cu o parașută acvatică pentru a încetini sistemul și cu o linie de plutitori extinsă pentru a menține ecranul în poziție[50][51]. Această configurație a capturat cu succes fragmente mai mici de plastic[51], a redus dimensiunea barierei cu două treimi și a fost mai ușor de reglat în larg[52][53][51]. Cu toate acestea, System 001/B tot nu a reușit să captureze și să rețină deșeurile în mod adecvat.

Interceptoarele 001–010

[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2019, The Ocean Cleanup a dezvăluit o barieră pentru curățarea râurilor, denumită The Interceptor, destinată interceptării plasticului din râuri pentru a preveni ajungerea acestuia în ocean[54]. Două sisteme au fost deja desfășurate în Jakarta (Indonezia) și Klang⁠(d) (Malaysia)[55].

În ianuarie 2020, inundațiile au rupt bariera dispozitivului Interceptor 001 din Jakarta. Aceasta a fost înlocuită cu un model mai nou, dotat cu un ecran mai rezistent, un design mai simplu și o piesă de siguranță reglabilă și mai bine definită[56][57]. Un al treilea Interceptor a fost desfășurat în Santo Domingo, în Republica Dominicană[58]. În decembrie, The Ocean Cleanup a anunțat că va începe producția la scară largă a seriei Interceptor[59].

În iulie 2022, un dispozitiv Interceptor Original a fost desfășurat în apropierea gurii de vărsare a pârâului Ballona Creek din sud-vestul comitatului Los Angeles, California. Acesta a fost primul Interceptor Original instalat în Statele Unite și al doilea de acest fel desfășurat la nivel global[16].

În mai 2022, The Ocean Cleanup a testat un nou tip de Interceptor numit Trashfence pe râul Las Vacas, un afluent al râului Motagua⁠(d) din Guatemala. Acesta fusese ancorat de albia râului, însă ancorele au fost smulse de ape[60]. În aprilie 2023, organizația a revenit cu o pereche de noi Interceptoare într-un punct al râului cu un curent mai lent, ancorându-le de maluri. Această tentativă a avut succes și a devenit rapid cel mai productiv sit al lor; în primul său an de funcționare, a îndepărtat 10 000 000 kg de deșeuri din râu[61].

System 002 și 03

[modificare | modificare sursă]

Sistemul său oceanic constă dintr-o barieră plutitoare în formă de pâlnie, care este tractată de două nave. Sistemul oceanic este desfășurat în curenții oceanici circulari oceanice pentru a colecta deșeurile marine[62]. Proiectul își propune să lanseze 10 sau mai multe sisteme cu o lungime de aproximativ 2 km fiecare, despre care se estimează că ar putea îndepărta 50% din deșeurile din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific[35][63].

În iulie 2021, un nou model numit System 002, cunoscut și sub numele de „Jenny”, a fost desfășurat în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific pentru teste[64]. System 002 a fost tractat în mod activ de două nave, spre deosebire de System 001, care plutea în derivă în mod pasiv. În octombrie, organizația a anunțat că sistemul a adunat 28 000 kg de deșeuri. În aceeași lună, proiectul a anunțat planurile pentru System 03, care ar urma să aibă o lungime de până la 2,5 km[65].

Interceptor 007 din Los Angeles, California, a îndepărtat 77 de tone de deșeuri în sezonul furtunilor din 2023[66].

Până în decembrie, proiectul a anunțat că a îndepărtat peste 150 de tone de plastic din Marea insulă de gunoaie din Pacific[67] și a anunțat că va face tranziția la noul System 03, mai lung, în anul următor[68].

În mai 2023, proiectul a desfășurat bariera System 03, cu o lungime de 2 250 de metri. Sistemul includea o zonă de retenție în care materialul este reținut înainte de a fi scos din apă, dimensiunea ochiurilor plaselor fiind mărită acolo de la 10 la 15 mm. Scopul acestei modificări este de a permite viețuitoarelor marine, precum peștii și țestoasele, să scape, și de a permite creaturilor mai mici să treacă prin ele[69].

System 03 are o capacitate de aproximativ 5 ori mai mare decât System 002, motiv pentru care s-a eliminat un 0 din schema de denumire:

„[M]odelele noastre sugerează că ar fi posibil să curățăm întreaga zonă a Marii insule de gunoaie din Pacific cu doar 10 sisteme. De aceea am eliminat unul dintre zerouri de la „002” când am numit „03” – nu mai avem nevoie de un număr de sisteme format din trei cifre pentru a curăța toate cele cinci zone de gunoaie oceanice din întreaga lume.[70]”

În iunie 2024, proiectul a susținut că a îndepărtat 15 milioane de kilograme de deșeuri marine din Marea insulă de gunoaie din Pacific și din principalele râuri poluante din întreaga lume începând din 2019[71].

Sistemul fluvial

[modificare | modificare sursă]

În 2017, grupul a început proiectarea sistemului său Interceptor, menit să fie utilizat pentru colectarea deșeurilor din râuri înainte ca acestea să ajungă în ocean. Un proiect-pilot pentru Los Angeles a fost demarat în 2022[8].

Scopul programului este de a curăța cele mai poluate 30 de orașe din lume. Până în 2026, 21 de sisteme Interceptor operau în SUA, Malaysia, Indonezia, Vietnam, Guatemala, Jamaica și Republica Dominicană[8].

În 2021, sistemele Interceptor au fost îmbunătățite pentru a putea aborda o gamă mai largă de râuri[72][73]. Bariera Interceptor Barricade a fost desfășurată în 2023 pe râul Las Vacas, în Guatemala, acesta fiind primul său râu cu volum mare de deșeuri. În urma unor precipitații puternice în aprilie 2024, Interceptor Barricade a capturat cu succes 1 400 000 kg de deșeuri în doar câteva ore[74].

Un sistem pentru pârâul Ballona Creek din Los Angeles a costat aproximativ 1,3 milioane de dolari pentru proiectare și obținerea autorizațiilor, și 1,5 milioane de dolari pentru barje și instalare. Costurile anuale se apropie de 650 000 de dolari. Organizația Ocean Cleanup acoperă aceste costuri. Ballona Creek drenează o suprafață de teren urban de aproximativ 340 km². Acest sistem a colectat 143 710 livre de deșeuri în 2025, reducând necesitatea ecologizării plajelor și a altor măsuri de atenuare a poluării[8].

Design

[modificare | modificare sursă]

Sistemul oceanic

[modificare | modificare sursă]
O diagramă din profil:
A: Vânt
B: Valuri
C: Curent
D: Barieră plutitoare

Modelul 03 utilizează o structură plutitoare tractată. Structura acționează ca un baraj de izolare. Un ecran permeabil situat sub flotor colectează deșeurile de la mică adâncime și le direcționează în zona de retenție, care servește drept coș de colectare a deșeurilor[64]. Zona de retenție este monitorizată de camere subacvatice. Dacă un animal este observat în zona de retenție, este activată trapă de siguranță pentru animale marine (MASH – Marine Animal Safety Hatch), care blochează orice altă intrare în zona de retenție, deschizând în același timp o trapă de ieșire și oferind animalului o cale clară de evacuare.

Nave cu echipaj uman tractează bariera în formă de U, lungă de aproximativ 2,2 km, prin apă cu o viteză de 1,5 noduri. Nava este ghidată către zonele cu densități mai mari de deșeuri[64]. Până în august 2025, sistemul plutitor a îndepărtat aproape 500 000 kg de plastic din Marea insulă de gunoaie din Pacific[75].

Sistemul fluvial

[modificare | modificare sursă]

Un sistem Interceptor Barricade este alcătuit din două barje. Un baraj plutitor în formă de V direcționează deșeurile plutitoare într-unul dintre barje. O navetă automatizată le transferă apoi în șase containere situate pe cealaltă barjă, având o capacitate totală comparabilă cu cea a unei singure autobasculante, totul fiind alimentat de panouri solare montate deasupra. Materialul este ulterior direcționat către facilitățile de gestionare a deșeurilor[8].

Proiectul Interceptor este similar cu un proiect local la scară mai mică, numit Mr. Trash Wheel, dezvoltat în 2008 pentru portul orașului Baltimore din statul Maryland.

Cercetare

[modificare | modificare sursă]

Expediții oceanice

[modificare | modificare sursă]
Concentrațiile de masă de plastic oceanic pentru luna august 2015

În august 2015, The Ocean Cleanup a desfășurat Mega Expedition (în română Mega-expediția), în cadrul căreia o flotă de aproximativ 30 de nave, având ca navă-amiral R/V Ocean Starr, a traversat Marea insulă de gunoaie din Pacific și a cartografiat o suprafață de 3,5 milioane de kilometri pătrați. Expediția a colectat date privind dimensiunea, concentrația și masa totală a plasticului din această zonă de gunoaie. Conform organizației, această expediție a colectat mai multe date despre poluarea cu plastic a oceanelor decât în ultimii 40 de ani la un loc[76][77].

În septembrie și octombrie 2016, The Ocean Cleanup a lansat Aerial Expedition (în română Expediția aeriană), în cadrul căreia o aeronavă C-130 Hercules a efectuat prima serie de prospecțiuni aeriene din istorie pentru a cartografia Marea insulă de gunoaie din Pacific. Scopul a fost, în mod specific, cuantificarea cantității de deșeuri mari, inclusiv a plaselor de pescuit abandonate din această zonă de gunoaie[78]. Slat a declarat că echipajul a observat mai multe deșeuri decât se estimase.

Proiectul a lansat o aplicație numită The Ocean Cleanup Survey App, care permite altor utilizatori să monitorizeze oceanul pentru a detecta prezența plasticului și să își raporteze observațiile[79].

Rezultate științifice

[modificare | modificare sursă]

În februarie 2015, echipa de cercetare a publicat un studiu în Biogeosciences despre distribuția pe verticală a plasticului, pe baza probelor colectate în vortexul de plastic din Atlanticul de Nord. Cercetătorii au descoperit că concentrația de plastic scade exponențial odată cu adâncimea, cea mai mare concentrație fiind la suprafață și apropiindu-se de zero la doar câțiva metri adâncime[33][80]. Un articol de monitorizare a fost publicat în Scientific Reports⁠(d) în octombrie 2016[81].

Masa de plastic din râuri care se varsă în oceane în tone pe an.

În iunie 2017, cercetătorii au publicat un articol în Nature Communications⁠(d), prezentând un model al aportului de plastic din râuri în ocean. Modelul lor estimează că între 1,15 și 2,41 milioane de tone metrice de plastic intră în oceanele lumii în fiecare an, 86% din acest aport provenind de la râurile din Asia[82][83]. În decembrie 2017, aceștia au publicat un articol în Environmental Science & Technology⁠(d) referitor la poluanții din plasticul oceanic pe care îl prelevaseră ca probe[84].

În martie 2018, aceștia au publicat un articol în Scientific Reports, rezumând concluziile combinate ale celor două expediții. Ei au estimat că această zonă de gunoaie conține 1,8 bilioane de bucăți de plastic plutitor, cu o masă totală de 79 000 de tone metrice. Microplasticul (sub 0,5 cm) constituie 94% din bucăți, reprezentând 8% din masă. Studiul sugerează că cantitatea de plastic din zona de gunoaie a crescut exponențial începând din 1970[12].

În septembrie 2019, aceștia au publicat un articol în Scientific Reports, în care au analizat de ce emisiile în ocean sunt mai mari decât estimările privind deșeurile acumulate în stratul de suprafață al oceanului. Aceștia susțin că dinamica circulației deșeurilor oferă o explicație pentru acest plastic lipsă și sugerează că există un interval de timp semnificativ între emisiile inițiale și acumularea în larg. Studiul a indicat, de asemenea, că microplasticul actual este, în mare parte, rezultatul degradării plasticului produs în anii 1990 sau înainte de aceștia[85]. Un studiu de monitorizare din mai 2020 a arătat că o parte din plasticul de la suprafața Marii insule de gunoaie din Pacific se descompune în microplastic și se scufundă în adâncurile oceanului. Majoritatea deșeurilor se găsesc însă în continuare la suprafață, 90% fiind concentrate în primii 5 metri[86].

În octombrie 2019, alți cercetători au estimat că cea mai mare parte a poluării cu plastic a oceanelor provine de la navele cargo, o majoritate fiind generată doar de navele cargo chinezești[87].

Finanțare

[modificare | modificare sursă]

The Ocean Cleanup a strâns peste 2 milioane de dolari americani cu ajutorul unei campanii de crowdfunding în anul 2014[88].

Până în 2019, organizația a fost finanțată în principal din donații și de sponsori in-kind (cu bunuri și servicii), printre care se numără Maersk, directorul executiv al Salesforce⁠(d) Marc Benioff⁠(d), Peter Thiel, Fundația Julius Baer⁠(d), The Coca-Cola Company și Royal DSM[89][90].

În 2019, organizația a primit un premiu în valoare de 10 milioane de dolari australieni din partea Macquarie Group Foundation, ca parte a celebrării celei de-a 50-a aniversări a grupului[91].

În octombrie 2020, aceștia au prezentat un produs realizat din plastic certificat ca provenind din Marea insulă de gunoaie din Pacific, ochelarii de soare The Ocean Cleanup, pentru a ajuta la finanțarea continuării activităților de curățare[92]. Au fost produși 21 000 de ochelari de soare, vânduți la prețul de 200 € bucata. Organizația a colaborat cu DNV GL pentru a dezvolta o certificare pentru plasticul provenit din surse acvatice, iar ochelarii de soare au fost certificați ca având originea în GPGP[92][93]. Ochelarii de soare au fost proiectați de Yves Béhar și fabricați de Safilo. Aceștia s-au epuizat la începutul anului 2022[94].

În octombrie 2021, aceștia au făcut parte din campania de strângere de fonduri #TeamSeas, condusă de celebritățile de pe YouTube Mark Rober⁠(d) și MrBeast, și au primit aproximativ jumătate din cele 30 de milioane de dolari colectate.

În 2022, Kia a semnat un acord pe șapte ani pentru a deveni partener global al The Ocean Cleanup, prin intermediul unei finanțări și al unor contribuții in-kind. Parteneriatul va finanța construcția unui nou Interceptor și va permite ca plasticul reciclat să fie utilizat în procesul de fabricație al Kia[95].

În prima parte a anului 2023, organizația a primit cea mai mare donație privată din istoria sa de până atunci, în valoare de 25 de milioane de dolari, din partea lui Joe Gebbia⁠(d), cofondator al Airbnb[96].

În 2026, The Ocean Cleanup a fost anunțată ca fiind una dintre organizațiile beneficiare ale granturilor din 2025 ale programului The Audacious Project[97]. Organizația a primit cea mai mare donație individuală din istoria sa de până atunci din fondul de donatori al Audacious, în valoare de 121 de milioane de dolari, care va fi direcționată către implementarea programului lor 30 Cities Program[98][99].

Probleme privind eficacitatea și posibilele impacte negative

[modificare | modificare sursă]

În comunitatea științifică au fost exprimate critici și îndoieli cu privire la metodă, fezabilitate, eficiență și randamentul investițiilor. Miriam Goldstein, directoarea departamentului de politică oceanică din cadrul Center for American Progress⁠(d), a declarat în 2019 că, în comparație cu sistemul oceanic, dispozitivele amplasate mai aproape de țărm sunt mai ușor de întreținut și ar colecta, cel mai probabil, mai mult plastic pentru fiecare dolar cheltuit în total[100].

Echipa și-a exprimat propriile îngrijorări cu privire la faptul că dispozitivele ar putea pune în pericol viața marină[101], inclusiv neustonul⁠(d), comunitățile de pleuston, fizalia (caravela portugheză), melcii de mare⁠(d) și meduzele Velella velella care trăiesc în apropierea suprafeței oceanului[102], și au monitorizat aceste impacte. Un studiu de modelare a concluzionat că în prezent este imposibil de determinat cât de dăunătoare ar fi strategiile de eliminare a plasticului pe mare (cum sunt cele ale The Ocean Cleanup) pentru viața marină, impactul putând varia de la ușor la sever[103].

Este înțeles faptul că această abordare singură nu poate rezolva întreaga problemă[7][104]. Plasticul din oceane este răspândit mult dincolo de giruri; experții estimează că mai puțin de 5% din întreaga poluare cu plastic care intră în oceane ajunge în vreuna dintre insulele de gunoaie, majoritatea deșeurilor de plastic ajungând pe linii de coastă și pe plaje.

Recunoaștere

[modificare | modificare sursă]
Lilianne Ploumen⁠(d), ministru olandez al comerțului exterior și cooperării pentru dezvoltare, se întâlnește cu Boyan Slat.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 „The Ocean Cleanup”. Registrul de transparență[*]. Accesat în .
  2. ↑ https://theoceancleanup.com/about/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. 1 2 3 https://www.washingtonpost.com/news/inspired-life/wp/2016/02/01/can-the-largest-cleanup-in-history-save-the-ocean/?tid=sm_fb. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ↑ https://www.lobbyfacts.eu/datacard/stichting-the-ocean-cleanup?rid=579590331839-56. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ↑ „Hrvat koji čisti oceane: Moj tata živi u Istri, a ja sam s ušteđevinom od 200 € ostvario san (Croatul care curăță oceanele: Tatăl meu trăiește în Istria, iar eu mi-am îndeplinit visul cu o economie de 200 €)” (în croată). Jutarnji list. Accesat în .
  6. ↑ „Nizozemac hrvatskog podrijetla izumio sustav koji elimira plastični otpad iz mora (Un olandez de origine croată a inventat un sistem care elimină deșeurile de plastic din mare)” (în croată). Monitor.hr. . Arhivat din original la . Accesat în .
  7. 1 2 Wise, Jeff (). „This Thiel-Backed Startup Says It Can Clean Up the Seas. Scientists Have Doubts (Acest startup susținut de Thiel spune că poate curăța mările. Oamenii de știință au îndoieli)”. Bloomberg (în engleză).
  8. 1 2 3 4 5 Hanley, Steve (). „Ocean Cleanup Targets Plastic Trash In Southern California (Ocean Cleanup vizează deșeurile de plastic din sudul Californiei)” (în engleză). CleanTechnica. Accesat în .
  9. ↑ „The Ocean Cleanup Launches Mega Expedition, Largest Research Expedition In History (The Ocean Cleanup lansează Mega Expediția, cea mai mare expediție de cercetare din istorie)” (în engleză). PR Newswire. . Accesat în .
  10. ↑ „The Ocean Cleanup Aerial Expedition [All You Need To Know] (Expediția aeriană The Ocean Cleanup [Tot ce trebuie să știi])” (în engleză). International Air Response. . Accesat în .
  11. ↑ Chen, Qiqing (). „Pollutants in Plastics within the North Pacific Subtropical Gyre (Poluanți în plastice în cadrul girusului subtropical al Pacificului de Nord)” (PDF). Environmental Science & Technology (în engleză).
  12. 1 2 Lebreton, L. (). „Evidence that the Great Pacific Garbage Patch is rapidly accumulating plastic (Dovezi că „Marea Insulă de Gunoaie" din Pacific acumulează rapid plastic)”. Scientific Reports (în engleză).
  13. ↑ „Dutch foundation launches project to tackle river plastic pollution (O fundație olandeză lansează un proiect pentru a combate poluarea râurilor cu plastic)” (în engleză). Yahoo! News. . Accesat în .
  14. ↑ „Explaining the Interceptor - Cleaning Rivers - The Ocean Cleanup (Prezentarea Interceptorului - Curățarea râurilor - The Ocean Cleanup)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  15. ↑ „Boyan Slat talks up his latest invention, The Interceptor (Boyan Slat vorbește despre ultima sa invenție, The Interceptor)” (în engleză). CNET. . Accesat în .
  16. 1 2 „Dashboard - The Ocean Cleanup (Panoul de bord - The Ocean Cleanup)” (în engleză). The Ocean Cleanup. Accesat în .
  17. ↑ „How the oceans can clean themselves: Boyan Slat at TEDxDelft (Cum se pot curăța singure oceanele: Boyan Slat la TEDxDelft)” (în engleză). TEDx Talks. . Accesat în .
  18. ↑ „Feasibility study published (Studiu de fezabilitate publicat)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  19. 1 2 „Winners announced for three Nor-Shipping 2015 awards (Câștigători anunțați pentru trei premii Nor-Shipping 2015)” (în engleză). Mynewsdesk. . Arhivat din original la . Accesat în .
  20. 1 2 „Designs of the Year 2015 (Designurile anului 2015)” (în engleză). Design Museum. Accesat în .
  21. ↑ „Ocean cleaner wins top Danish design award (Dispozitivul de curățare a oceanelor câștigă cel mai important premiu danez pentru design)” (în engleză). GlobalPost. . Arhivat din original în . Accesat în .
  22. 1 2 „The Ocean Cleanup Array: INDEX: Award 2015 Winner (Community Category) (Proiectul The Ocean Cleanup: Câștigător al premiului INDEX: Award 2015 [categoria Comunitate])” (în engleză). Design to Improve Life. . Arhivat din original în . Accesat în .
  23. 1 2 de Melker, Saskia (). „Can this project clean up millions of tons of ocean plastic? (Poate acest proiect să curețe milioane de tone de plastic din oceane?)” (în engleză). PBS NewsHour. Accesat în .
  24. ↑ „Ocean Cleanup enters new stage with model experiments in test basins of Marin and Deltares, the Netherlands (The Ocean Cleanup intră într-o nouă etapă cu experimente pe modele în bazinele de testare ale Marin și Deltares, Țările de Jos)” (în engleză). Dutch Water Sector. . Accesat în .
  25. 1 2 Kotecki, Peter (). „The massive plastic-cleaning device a 25-year-old invented is finally catching some trash in the Great Pacific Garbage Patch. Take a look at its journey (Dispozitivul masiv de curățare a plasticului pe care l-a inventat un tânăr de 25 de ani prinde în sfârșit gunoi în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific. Aruncați o privire asupra călătoriei sale)” (în engleză). Business Insider. Accesat în .
  26. ↑ „Ocean Cleanup's fully re-engineered plastic recovery prototype nears completion (Prototipul complet reproiectat pentru recuperarea plasticului al The Ocean Cleanup este aproape de finalizare)” (în engleză). Dutch Water Sector. . Accesat în .
  27. ↑ Stokstad, Erik (). „Controversial plastic trash collector begins maiden ocean voyage (Colectorul controversat de gunoaie din plastic își începe călătoria oceanică inaugurală)”. Science (în engleză). Accesat în .
  28. ↑ Meyer, Rachael (). „The Ocean Cleanup successfully collects ocean plastic, aims to scale design (The Ocean Cleanup colectează cu succes plasticul din ocean, își propune să extindă proiectul)” (în engleză). Mongabay. Accesat în .
  29. ↑ Loria, Kevin (). „A 22-year-old is moving ahead with a controversial plan to trap plastic floating in the great Pacific garbage patch (Un tânăr de 22 de ani înaintează cu un plan controversat de a capta plasticul care plutește în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). Business Insider. Accesat în .
  30. ↑ „The Ocean Cleanup: the next phase in capturing plastic (The Ocean Cleanup: următoarea fază în capturarea plasticului)” (în engleză). MaterialDistrict. . Accesat în .
  31. ↑ „Video: Scale model tests of The Ocean Cleanup system (Video: Teste pe modele la scară ale sistemului The Ocean Cleanup)” (în engleză). World Maritime News. . Arhivat din original în . Accesat în .
  32. ↑ Rainey, James (). „A young Dutch inventor wants to clean plastic from the ocean. Can he do it? (Un tânăr inventator olandez vrea să curețe plasticul din ocean. Poate să o facă?)” (în engleză). NBC News. Accesat în .
  33. 1 2 Loria, Kevin (). „A 24-year-old is going ahead with a controversial plan to trap plastic floating in the Great Pacific Garbage Patch. Some experts are worried (Un tânăr de 24 de ani înaintează cu un plan controversat de a capta plasticul care plutește în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific. Unii experți sunt îngrijorați)” (în engleză). Business Insider. Accesat în .
  34. ↑ Garcia, Ahiza (). „This floating pipe is trying to clean up all the plastic in the ocean (Această conductă plutitoare încearcă să curețe tot plasticul din ocean)” (în engleză). CNN. Accesat în .
  35. 1 2 Summers, Hannah (). „Scientists get ready to begin Great Pacific Garbage Patch cleanup (Oamenii de știință se pregătesc să înceapă curățarea Marii Insule de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
  36. ↑ „Maersk Signs on to Help Clean up Ocean Plastic (Maersk semnează pentru a ajuta la curățarea plasticului din ocean)” (în engleză). Marine Technology News. . Accesat în .
  37. ↑ Moore, Stephen (). „Plastics to the rescue in cleanup of the Great Pacific Garbage Patch (Materialele plastice vin în ajutor la curățarea Marii Insule de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). PlasticsToday. Arhivat din original în . Accesat în .
  38. ↑ „Technology (Tehnologie)” (în engleză). The Ocean Cleanup. Arhivat din original în . Accesat în .
  39. ↑ „AGRU piping system fights plastic waste in the Pacific (Sistemul de conducte AGRU combate deșeurile de plastic din Pacific)” (în engleză). AGRU Kunststofftechnik. Arhivat din original la . Accesat în .
  40. ↑ Meixler, Eli (). „A Giant Net Has Been Deployed to Clean Up Plastics in the Pacific Ocean (Un fileu uriaș a fost desfășurat pentru a curăța materialele plastice din Oceanul Pacific)” (în engleză). Time. Accesat în .
  41. ↑ Weise, Elizabeth (). „Ocean Cleanup fail? System in Great Pacific Garbage Patch to corral plastic needs redesign (Eșec pentru Ocean Cleanup? Sistemul din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific pentru îngrădirea plasticului are nevoie de reproiectare)” (în engleză). USA Today. Accesat în .
  42. ↑ Lavars, Nick (). „Ocean Cleanup Project struggles to get its system up to speed (Proiectul Ocean Cleanup se luptă să aducă sistemul său la viteza necesară)” (în engleză). New Atlas. Arhivat din original în . Accesat în .
  43. ↑ Lavars, Nick (). „Ocean Cleanup Project drags its fractured plastic-catching barrier in for repairs (Proiectul Ocean Cleanup își remorchează bariera fracturată pentru colectarea plasticului pentru reparații)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  44. ↑ Burnett, John (). „Malfunctioning ocean cleanup boom to arrive in Hilo today (Bariera de curățare a oceanului care funcționează defectuos sosește astăzi în Hilo)” (în engleză). Hawaii Tribune-Herald. Accesat în .
  45. ↑ „Ocean Cleanup device in Hilo for repairs (Dispozitivul Ocean Cleanup în Hilo pentru reparații)” (în engleză). KNKR. . Accesat în .
  46. ↑ „Great Pacific Garbage Patch: Ocean Cleanup device could be fixed and in action by summer (Marea Insulă de Gunoaie din Pacific: Dispozitivul Ocean Cleanup ar putea fi reparat și în acțiune până la vară)” (în engleză). USA Today. . Accesat în .
  47. ↑ Gleason, Keith. „The Ocean Cleanup Fails on Its First Effort (The Ocean Cleanup eșuează la prima sa încercare)” (în engleză). Oakland Magazine. Accesat în .
  48. ↑ „Great Pacific Garbage Patch: giant plastic trap put to sea again (Marea Insulă de Gunoaie din Pacific: capcana uriașă de plastic a fost trimisă din nou pe mare)” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
  49. ↑ Pieters, Janene (). „Ocean Cleanup's plastic collecting boom relaunched (Bariera de colectare a plasticului a Ocean Cleanup a fost relansată)” (în engleză). NL Times. Accesat în .
  50. ↑ Lavars, Nick (). „Ocean Cleanup attaches parachutes to trash-collecting barriers to maintain steady speeds (Ocean Cleanup atașează parașute barierelor de colectare a gunoiului pentru a menține viteze constante)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  51. 1 2 3 Boffey, Daniel (). „Ocean cleanup device successfully collects plastic for first time (Dispozitivul de curățare a oceanului colectează cu succes plastic pentru prima dată)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
  52. ↑ Lavars, Nick (). „Take two: Upgraded Ocean Cleanup barrier returns to take on the Great Pacific Garbage Patch (A doua încercare: Bariera modernizată Ocean Cleanup revine pentru a înfrunta Marea Insulă de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  53. ↑ Young, Chris (). „The Ocean Cleanup Is Successfully Recovering Plastic from the Pacific Ocean (The Ocean Cleanup recuperează cu succes plastic din Oceanul Pacific)” (în engleză). Interesting Engineering. Accesat în .
  54. ↑ „The Ocean Cleanup Unveils River Vessel (The Ocean Cleanup dezvăluie nava pentru râuri)” (în engleză). The Maritime Executive. . Accesat în .
  55. ↑ „The Ocean Cleanup Interceptor river plastic pollution (Interceptorul The Ocean Cleanup pentru poluarea cu plastic a râurilor)” (în engleză). designboom. . Accesat în .
  56. ↑ „Interceptor 001 in Place After Extreme Flooding in Jakarta (Interceptor 001 este la locul său după inundațiile extreme din Jakarta)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  57. ↑ Meyer, R.; Gokkon, B. (). „The Ocean Cleanup's 'Interceptor' Aims to Clean 1,000 Rivers in 5 Years. Will It Work? („Interceptorul" proiectului The Ocean Cleanup își propune să curețe 1 000 de râuri în 5 ani. Va funcționa?)” (în engleză). EcoWatch. Accesat în .
  58. ↑ „Interceptor 004 limpia de basura el río de República Dominicana (Interceptor 004 curăță de gunoaie râul din Republica Dominicană)” (în spaniolă). Futuro Verde. . Accesat în .
  59. ↑ „The Ocean Cleanup prepares for series production of Interceptor – partners with Konecranes (The Ocean Cleanup se pregătește pentru producția de serie a Interceptor – parteneriat cu Konecranes)” (în engleză). Hellenic Shipping News. . Arhivat din original în . Accesat în .
  60. ↑ „The Ocean Cleanup Trials New Interceptor in World's Most Polluting River (The Ocean Cleanup testează un nou Interceptor în cel mai poluat râu din lume)” (în engleză). The Ocean Cleanup. Accesat în .
  61. ↑ „Introducing Interceptor 021: Could this be the end of plastic pollution in an important part of the Western Caribbean? (Prezentarea Interceptor 021: Ar putea fi acesta sfârșitul poluării cu plastic într-o parte importantă din vestul Mării Caraibilor?)” (în engleză). The Ocean Cleanup. Accesat în .
  62. ↑ „Into the Twilight Zone (În Zona Crepusculară)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  63. ↑ „The Ocean Cleanup launches to the Great Pacific Garbage Patch (The Ocean Cleanup se lansează către Marea Insulă de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). CNET. . Accesat în .
  64. 1 2 3 Lavars, Nick (). „Ocean Cleanup's biggest system sweeps into Great Pacific Garbage Patch (Cel mai mare sistem Ocean Cleanup intră în Marea Insulă de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  65. ↑ Lavars, Nick (). „Ocean Cleanup moves beyond testing and outlines a system 3x the size (Ocean Cleanup trece dincolo de faza de testare și schițează un sistem de trei ori mai mare)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  66. ↑ Castleman, Terry (). „77 tons less trash made it into the ocean thanks to this experimental L.A. County device (Cu 77 de tone mai puțin de gunoi a ajuns în ocean datorită acestui dispozitiv experimental din comitatul L.A.)” (în engleză). Los Angeles Times. Accesat în .
  67. ↑ „First 100,000 KG Removed From the Great Pacific Garbage Patch (Primele 100 000 kg eliminate din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  68. ↑ Lavars, Nick (). „Ocean Cleanup video artfully depicts demise of Great Pacific Garbage Patch (Videoclipul Ocean Cleanup ilustrează cu măiestrie dispariția Marii Insule de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  69. ↑ Weiss, Sabrina. „The Harmful Side Effect of Cleaning Up the Ocean (Efectul secundar dăunător al curățării oceanului)” (în engleză). Wired. Accesat în .
  70. ↑ „Transition to System 03 Begins (Tranziția către Sistemul 03 începe)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  71. ↑ Ridden, Paul (). „Marine fungus takes a bite out of plastic waste (O ciupercă marină mușcă din deșeurile de plastic)” (în engleză). Refractor. Accesat în .
  72. ↑ Verweij, Hilde (). „Dutch foundation launches project to tackle river plastic pollution (O fundație olandeză lansează un proiect pentru a combate poluarea cu plastic a râurilor)” (în engleză). National Post. Accesat în .
  73. ↑ „Expanding the Interceptor Family (Extinderea familiei Interceptor)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  74. ↑ „Interceptor Barricade Makes Promising Start in Guatemala ahead of First Seasonal Heavy Floods (Interceptor Barricade are un început promițător în Guatemala, înaintea primelor inundații sezoniere puternice)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  75. ↑ „Today we reached an exciting milestone: over 100,000kg of plastic removed from the Great Pacific Garbage Patch (Astăzi am atins o etapă incitantă: peste 100 000 kg de plastic eliminate din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific)” (în engleză). X. . Accesat în .
  76. ↑ „Mega Expedition (Mega Expediție)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  77. ↑ Van Derbeken, Jaxon (). „Garbage 'patch' is much worse than believed, entrepreneur says (Marea „insulă" de gunoaie este mult mai gravă decât se credea, afirmă un antreprenor)” (în engleză). SFGATE. Accesat în .
  78. ↑ „Great Pacific Garbage Patch more awash with waste than expected (Marea Insulă de Gunoaie din Pacific este mai inundată de deșeuri decât se aștepta)” (în engleză). Refractor. . Accesat în .
  79. ↑ „The Ocean Cleanup Survey App” (în engleză). The Ocean Cleanup. Arhivat din original în . Accesat în .
  80. ↑ Reisser, J.; Slat, B.; Noble, K.; du Plessis, K.; Epp, M.; Proietti, M.; de Sonneville, J.; Becker, T.; Pattiaratchi, C. (). „The vertical distribution of buoyant plastics at sea: an observational study in the North Atlantic Gyre (Distribuția verticală a plasticelor plutitoare pe mare: un studiu observațional în rândul vortexului din Atlanticul de Nord)”. Biogeosciences (în engleză). 12 (4): 1249–1256. Accesat în .
  81. ↑ Kooi, Merel; Reisser, Julia; Slat, Boyan; Ferrari, Francesco F.; Schmid, Moritz S.; Cunsolo, Serena; Brambini, Roberto; Noble, Kimberly; Sirks, Lys-Anne (). „The effect of particle properties on the depth profile of buoyant plastics in the ocean (Efectul proprietăților particulelor asupra profilului de adâncime al plasticelor plutitoare în ocean)”. Scientific Reports (în engleză). 6 (1): 33882. Accesat în .
  82. ↑ Lebreton, Laurent C. M.; van der Zwet, Joost; Damsteeg, Jan-Willem; Slat, Boyan; Andrady, Anthony; Reisser, Julia (). „River plastic emissions to the world's oceans (Emisiile de plastic din râuri în oceanele lumii)”. Nature Communications (în engleză). 8: 15611. Accesat în .
  83. ↑ Berman, Robby (). „Where Is the Plastic in the Ocean Coming From? Try Asia (De unde provine plasticul din ocean? Încercați Asia)” (în engleză). Big Think. Accesat în .
  84. ↑ Chen, Qiqing; Reisser, Julia; Cunsolo, Serena; Kwadijk, Christiaan; Kotterman, Michiel; Proietti, Maira; Slat, Boyan; Ferrari, Francesco F.; Schwarz, Anna (). „Pollutants in Plastics within the North Pacific Subtropical Gyre (Poluanți în plasticele din rândul vortexului subtropical din Pacificul de Nord)” (PDF). Environmental Science & Technology (în engleză). 52 (2): 446–456. Accesat în .
  85. ↑ Chen, Qiqing; Reisser, Julia; Cunsolo, Serena; Kwadijk, Christiaan; Kotterman, Michiel; Proietti, Maira; Slat, Boyan; Ferrari, Francesco F.; Schwarz, Anna (). „Pollutants in Plastics within the North Pacific Subtropical Gyre (Poluanți în plasticele din rândul vortexului subtropical din Pacificul de Nord)” (PDF). Environmental Science & Technology (în engleză). 52 (2): 446–456. Accesat în .
  86. ↑ Chen, Qiqing; Reisser, Julia; Cunsolo, Serena; Kwadijk, Christiaan; Kotterman, Michiel; Proietti, Maira; Slat, Boyan; Ferrari, Francesco F.; Schwarz, Anna (). „Pollutants in Plastics within the North Pacific Subtropical Gyre (Poluanți în plasticele din rândul vortexului subtropical din Pacificul de Nord)” (PDF). Environmental Science & Technology (în engleză). 52 (2): 446–456. Accesat în .
  87. ↑ Chen, Qiqing; Reisser, Julia; Cunsolo, Serena; Kwadijk, Christiaan; Kotterman, Michiel; Proietti, Maira; Slat, Boyan; Ferrari, Francesco F.; Schwarz, Anna (). „Pollutants in Plastics within the North Pacific Subtropical Gyre (Poluanți în plasticele din rândul vortexului subtropical din Pacificul de Nord)” (PDF). Environmental Science & Technology (în engleză). 52 (2): 446–456. Accesat în .
  88. ↑ Kratochwill, Lindsey (). „Too good to be true? The Ocean Cleanup Project faces feasibility questions (Prea frumos ca să fie adevărat? Proiectul The Ocean Cleanup se confruntă cu întrebări privind fezabilitatea)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
  89. ↑ „Partners (Parteneri)” (în engleză). The Ocean Cleanup. Accesat în .
  90. ↑ „The Ocean Cleanup project secures major funding (Proiectul The Ocean Cleanup obține finanțare majoră)” (în engleză). Subsea World News. . Arhivat din original la . Accesat în .
  91. 1 2 „The Ocean Cleanup is awarded Macquarie 50th Anniversary Award (The Ocean Cleanup primește premiul pentru a 50-a aniversare a Macquarie)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  92. 1 2 „The Ocean Cleanup Flashes Sunglasses Made from Ocean Plastic (The Ocean Cleanup prezintă ochelari de soare realizați din plastic din ocean)” (în engleză). TriplePundit. . Accesat în .
  93. ↑ „DNV GL launches standard for traceability of recovered plastic from the ocean (DNV GL lansează un standard pentru trasabilitatea plasticului recuperat din ocean)” (în neerlandeză și engleză). DNV GL. . Arhivat din original în . Accesat în .
  94. ↑ „Turning Trash into Treasure: The Ocean Cleanup Sunglasses (Transformarea gunoiului în comoară: ochelarii de soare The Ocean Cleanup)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  95. ↑ „The Ocean Cleanup and Kia announce Global Partnership (The Ocean Cleanup și Kia anunță un parteneriat global)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  96. ↑ „Airbnb and Samara Co-Founder Joe Gebbia Donates $25 Million to The Ocean Cleanup (Co-fondatorul Airbnb și Samara, Joe Gebbia, donează 25 de milioane de dolari către The Ocean Cleanup)” (în engleză). The Ocean Cleanup. . Accesat în .
  97. ↑ „TED's Audacious Project raised $1B from donors in 2 days to fund big nonprofit initiatives (Proiectul Audacious al TED a strâns 1 miliard de dolari de la donatori în 2 zile pentru a finanța mari inițiative non-profit)” (în engleză). AP News. . Accesat în .
  98. ↑ „'My invention makes ocean plastic the world's cheapest problem to solve' („Invenția mea face ca plasticul din ocean să fie cea mai ieftină problemă de rezolvat din lume")” (în engleză). The Times. . Accesat în .
  99. ↑ Viglianisi, Michelangelo (). „Funding unlocked to help stop one-third of river pollution (Finanțare deblocată pentru a ajuta la oprirea unei treimi din poluarea râurilor)” (în engleză). The Ocean Cleanup. Accesat în .
  100. ↑ Rainey, James (). „Ocean Cleanup device breaks down, well before ridding Pacific of plastics (Dispozitivul Ocean Cleanup s-a defectat, cu mult înainte de a curăța Pacificul de plastice)” (în engleză). NBC News. Accesat în .
  101. ↑ Simon, Matt (). „Ocean Cleanup's Plastic Catcher Is Busted. So What Now? (Dispozitivul de colectare a plasticului al Ocean Cleanup s-a defectat. Ce urmează?)” (în engleză). Wired. Accesat în .
  102. ↑ Stuart, Ryan (). „Scooping Plastic Out of the Ocean Is a Losing Game (Să scoți plasticul din ocean este o luptă pierdută)” (în engleză). Hakai Magazine. Accesat în .
  103. ↑ Spencer, Matthew; Culhane, Fiona; Chong, Fiona; Powell, Megan O.; Holst, Rozemarijn J. Roland; Helm, Rebecca (). „Estimating the impact of new high seas activities on the environment: the effects of ocean-surface macroplastic removal on sea surface ecosystems (Estimarea impactului noilor activități în marea liberă asupra mediului: efectele îndepărtării macroplasticului de la suprafața oceanului asupra ecosistemelor de la suprafața mării)”. PeerJ (în engleză). 11 (e15021): 1–22. Accesat în .
  104. ↑ Solly, Meilan (). „2,000-Foot-Long Plastic Catcher Released to Aid Cleanup of Great Pacific Garbage Patch (Dispozitiv de colectare a plasticului lung de 2.000 de picioare, lansat pentru a ajuta la curățarea Marii Gropi de Gunoi a Pacificului)” (în engleză). Smithsonian Magazine. Accesat în .
  105. ↑ „Boyan Slat Founder – The Ocean Cleanup 2014 Champion of the Earth – Inspiration and Action (Boyan Slat fondator – The Ocean Cleanup Campion al Pământului 2014 – Inspirație și Acțiune)” (în engleză). UNEP. Arhivat din original în . Accesat în .
  106. ↑ „C2-MTL and Intel Reveal Top 20 Finalists (C2-MTL și Intel dezvăluie primii 20 de finaliști)” (în engleză). C2 Montréal. Arhivat din original în . Accesat în .
  107. ↑ „The 2015 Innovation By Design Awards Winners: Social Good (Câștigătorii premiilor Innovation By Design 2015: Bine social)” (în engleză). Fast Company. Arhivat din original în . Accesat în .
  108. ↑ „The Leading Global Thinkers of 2015 (Principalii gânditori globali ai anului 2015)” (în engleză). Foreign Policy. Arhivat din original în . Accesat în .
  109. ↑ „Plastic-scooping Ocean Cleanup project wins prestigious Katerva Award (Proiectul de colectare a plasticului Ocean Cleanup câștigă prestigiosul premiu Katerva)” (în engleză). Inhabitat. Accesat în .
  110. ↑ „Winner of the Heyerdahl Award 2017 – Nor-Shipping (Câștigătorul premiului Heyerdahl 2017 – Nor-Shipping)” (în engleză). Nor-Shipping. Arhivat din original la . Accesat în .
  111. ↑ „The Interceptor” (în engleză). Dutch Design Awards. Accesat în .
  112. ↑ Booth, Harry (). „TIME100 Climate 2024: Boyan Slat” (în engleză). Time. Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Ocean_Cleanup&oldid=17878398