Cordon ombilical
| Cordon ombilical | |
Cordonul ombilical al unui copil de trei minute. A fost aplicată o clemă medicală. | |
Anatomia cordonului ombilical | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | funiculus umbilicalis |
| TE | E6.0.2.2.0.0.1 |
| Terminologie anatomică | |
Cordonul ombilical este un conduct cilindric flexibil, anexă fetală, derivată din canalul vitelin şi pediculul alantoidian, care face legătura cu placenta.[1] Funcțional, transportă sânge și nutrienți și evacuează produse reziduale fetale către placentă, asigurând schimburile nutritive dintre organismul mamei și a fătului.[2]
Cordonul ombilical este alcătuit dintr-un fascicul de vase de sânge închise într-o teacă tubulară de amnion. Structural, conține două artere ombilicale, ce transportă sânge arterial mai sărac în oxigen și o venă ombilicală, care transportă sânge oxigenat.[2][3]
La naștere, cordonul ombilical se taie și se leagă, moment după care fătul începe să respire. Se mai lasă o porțiune mică din cordon care ulterior va deveni ombilicul.
Structură
[modificare | modificare sursă]Cordonul ombilical are o lungime caracteristică de 50-60cm, și un diametru de 1cm. Căptușind structurile vasculare ombilice și uraca este un țesut conjunctiv gelatinos compus în principal din mucopolisaharide precum acidul hialuronic și sulfatul de condroitină. Este numit gelatina lui Warthon.[2]
În cordonul ombilical se dezvoltă trei vase sanguine, dintre care o venă, care transportă sânge oxigenat și bogat în nutrienți către făt, și două artere care transportă sânge deoxigenat, sărac în nutrienți.[4][2]
Urachul, o rămășiță fibroasă a alantoidei, traversează cordonul ombilical. Specifică vieții fetale, această structură conectează vezica urinară la cavitatea alantoidă și ocupă spațiul lui Retzius, poziționat între peritoneu posterior și fascia transversală anterior. Urachul funcționează ca un conduct de drenaj fetal pentru vezica urinară.[5]
Funcții
[modificare | modificare sursă]Cordonul ombilical funcționează ca un conduct bidirecțional, transportând oxigen, nutrienți și sânge oxigenat de la placentă la făt, în timp ce returnează sângele dezoxigenat de la făt la placentă. Arterele ombilicale transportă sânge dezoxigenat din circulația fetală către placentă. La aproximativ 5 mm proximal de inserția placentară, cele 2 artere converg pentru a forma o anastomoză vasculară cunoscută sub numele de anastomoză Hyrtl. Rolul principal al acestei rețele vasculare este de a egaliza fluxul sanguin și presiunea dintre artera ombilicală și cea placentară. La intrarea în placentă, arterele ombilicale se împart în ramuri mai mici numite „vase corionice”.[2][4][6][7]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Scribd. „Cordonul ombilical”.
- 1 2 3 4 5 StatPearls. National library of medicine (NCBI); Gayatri Brahmandam; Brody J. Lipsett. „Anatomy, Abdomen and Pelvis: Umbilical Cord”. Accesat în .
- ↑ Boron, Walter F.; Boulpaep, Emile L. (). „56”. Medical Physiology (ed. 3rd). Elsevier. Table 56-3. ISBN 978-1-4557-4377-3.
- 1 2 „Fetal Circulation”. www.heart.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Urachus”. www.cancer.gov (în engleză). . Accesat în .
- ↑ „Peculiarities in the Vascular System in the Fetus – Gray's Anatomy of the Human Body – Yahoo! Education”. Arhivat din original la .
- ↑ de Vries, Ivar R.; Oei, S. Guid; van der Hout-van der Jagt, M. Beatrijs; Dirkx, Joost A.J.; Vullings, Rik; Vis, Jolande Y.; Broeren, Maarten A.C.; van Laar, Judith O.E.H. (septembrie 2025). „Ex-vivo evidence of the human umbilical cord as a physiological buffer against fetal acidosis”. Placenta. 169: 1–7. doi:10.1016/j.placenta.2025.07.007
.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Cordon ombilical la Wikimedia Commons