Sari la conținut

Imre Kertész

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel
Imre Kertész
Imre Kertész
Imre Kertész
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Budapesta, Regatul Ungariei[1][2][5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[7][3][4][8] Modificați la Wikidata
Budapesta, Ungaria[7][5][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi[9] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (boala Parkinson) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlbina Vas[*]​ (până în )[10]
Magda Ambrus[*]​ (–)[10] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria[5]
 Germania[5] Modificați la Wikidata
Etnieevreu Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, traducător
Locul desfășurării activitățiiBerlin[1][2][11] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitemaghiară[12][13][14]
germană[14] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Limbimaghiară  Modificați la Wikidata
Specie literarăproză
Operă de debut„Sorstalanság”
în românește: „Fără destin”
Opere semnificativeFără destin
Altcineva
Kadis pentru copilul nenăscut
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură ()[15][16][17]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]​ ()
Premiul Kossuth ()
Premiul Herder ()
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]​ ()
Medalia Ernst Reuter[*]​ ()
Literaturpreis des Landes Brandenburg[*][[Literaturpreis des Landes Brandenburg (literary award of the German state Brandenburg)|​]] ()
Márai Sándor-díj[*][[Márai Sándor-díj (award)|​]] ()
premiul Milán Füst[*]​ ()
Premiul Tibor Déry[*]​ ()
...încă 17  Modificați la Wikidata
Premiul Nobel pentru Literatură, 2002
Prezență online

Imre Kertész (n. , Budapesta, Regatul Ungariei – d. , Budapesta, Ungaria) a fost un scriitor, romancier, jurnalist, traducător maghiar de religie iudaică, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2002. A trăit în ultimii ani ai vieții la Berlin și la Budapesta.

La vârsta de 14 ani a fost deportat în lagărele de concentrare Auschwitz-Birkenau și Buchenwald. A debutat ca scriitor în 1975, fiind practic ignorat. Nu a mai publicat până în anul 1988. După căderea comunismului romanul său de debut a fost tradus în limba germană și în alte limbi europene, cartea suscitând interesul cititorilor occidentali.

Critica la adresa Universității Babeș-Bolyai

[modificare | modificare sursă]

Kertész a scris în mod obișnuit la ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Într-un text publicat pe 22 februarie 2006, Kertész a lansat un virulent atac la adresa universității de stat din Cluj, pe care a numit-o „Institutul lui Ceaușescu” și „o relicvă a epocii național-comuniste”. Învățământul în limba maghiară la universitatea din Cluj a cunoscut o severă restrângere în timpul dictaturii ceaușiste încheiate în 1989. Într-o petiție lansată în 2006 împreună cu fizicianul Peter Hantz și adresată președintelui României, primului ministru al României și președintelui Comisiei Europene, Kertész a cerut înființarea unei universități maghiare de stat, separată, la Cluj.

  • Fără destin - roman de debut (1975)

În limba română au apărut până în acest moment 4 scrieri ale autorului:

  • Fără destin, editura EST, 2003
  • Altcineva. Cronica schimbărilor, Editura Humanitas, 2004,
  • Drapelul englez, Editura Humanitas (cartea de pe noptieră, 67), 2004;
  • Kadiș pentru copilul nenăscut, Editura EST, 2005.

Tot editura EST promite să editeze volumele Eșecul și Lichidarea[18].

În 2005 romanul Fără destin a fost ecranizat în regia lui Lajos Koltai. Kertész consideră acest film mai autobiografic decât cartea ce i-a stat la bază.

  1. 1 2 3 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578.
  2. 1 2 3 „Academia Literară Digitală Ungară”. Wikidata Q905322.
  3. 1 2 „Imre Kertész” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  4. 1 2 „Imre Kertész” (în engleză). Discogs. Wikidata Q504063. Accesat în .
  5. 1 2 3 4 „Catalogul Bibliotecii Naționale Germane” (în germană). Wikidata Q23833686. Accesat în .
  6. 1 2 „Store norske leksikon” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
  7. 1 2 http://www.hirado.hu/2016/03/31/meghalt-kertesz-imre/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ↑ „Imre Kertész”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în .
  9. ↑ https://jogkodex.hu/doc/7053043. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. 1 2 George Gomori (). „Imre Kertész” (în engleză). TheGuardian.com[*]. ISSN 1756-3224. Wikidata Q5614018. Accesat în .
  11. ↑ „Imre Kertész”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  12. ↑ Biblioteca Națională a Franței. „Imre Kertész” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  13. ↑ „Imre Kertész”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  14. 1 2 „Imre Kertész”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  15. ↑ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2002/press.html. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ↑ „Academia Literară Digitală Ungară”. Wikidata Q905322.
  17. ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. ↑ O exegeză a acestui roman a propus-o scriitorul Norman Manea, în studiul Tatuajul lui Schlemihl, în volumul Plicuri și portrete, Polirom, 2004, pag. 437-446.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]