William Golding
.svg){kind=small}
Sir William Gerald Golding (n. , Newquay, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Perranarworthal(d), Cornwall(d), Anglia, Regatul Unit) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983. El prezintă în romanele sale criza conștiinței omului modern confruntat cu problemele realității contemporane.
Motivația juriului Nobel
[modificare | modificare sursă]„...pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi.”
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut pe 19 septembrie 1911 la St Columb Minor, un sat apropiat de Newquay, Cornwall. A început să scrie la vârsta de 7 ani. Tatăl său era un profesor local cu convingeri politice radicale și o încredere oarbă în puterea științei. Familia sa s-a mutat la Marlborough, unde William a urmat Marlborough Grammar School. A mers mai apoi la Universitatea din Oxford (Colegiul Brasenose, Oxford) în 1930, unde a studiat științele naturii și limba engleză. Prima sa carte, o culegere de poeme, a apărut în 1934 cu un an înainte ca Golding să primească diploma de BA. A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia și la operațiunea de scufundare a celui mai mare crucișător german, nava Otto von Bismarck în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
S-a căsătorit cu Ann Brookfield, o chimistă, în 1939. După ce a fost pe rând actor, marinar, muzician, a devenit profesor de engleză și filozofie la școala Bishop Wordsworth's School din Salisbury.
Cariera literară
[modificare | modificare sursă]William Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experiența războiului avea să-l marcheze profund: el și-a pierdut atunci încrederea în om ca o ființă inocentă: pentru el, până și copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (trad. Împăratul muștelor, 1969) care a cunoscut un enorm succes imediat după apariție. Urmează alte 11 romane și două volume de eseuri, tratând, toate, aceeași temă. În 1983, în discursul de recepție [19] a premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinația cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit” [19], spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim.
Bătrânețea
[modificare | modificare sursă]A primit titlul de cavaler de la regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit în 1988.
William Golding a murit in casa sa din Perranarworthal, lângă Truro, în Cornwall, pe 19 iunie 1993 și a fost îngropat în cimitirul bisericii din Bowerchalke, Wiltshire, Anglia.
Opere selective
[modificare | modificare sursă]- 1954: Lord of the Flies, roman (Traducere de Constantin Popescu (). Împăratul muștelor. București: Editura pentru Literatura Universală.)
- 1955: The Inheritors, roman (Traducere: (). Moștenitorii. București: Editura Leda. ISBN 973-102-233-8 Verificați valoarea
|isbn=: checksum (ajutor).) - 1956: Pincher Martin, roman (Traducere de Lidia Ionescu (). Martin cel avid. București: Editura Univers, colecția Globus.)
- 1958: The Brass Butterfly, roman [Fluturele de aramă]
- 1959: Free Fall, roman [Cădere liberă]
- 1966: The Pyramid, roman [Piramida]
- 1971: The Scorpion God, o culegere de trei nuvele: The Scorpion God, Clonk Clonk și Envoy Extraordinary.
- To the Ends of the Earth [Călătorie la capătul pământului], o trilogie istorico-maritimă, cu romanele:
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578.
- 1 2 3 Biblioteca Națională a Franței. „William Golding” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „William Golding” (în engleză). Internet Movie Database. Wikidata Q37312. Accesat în .
- 1 2 „William Golding” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ Colin Matthew; David Cannadine, ed. (). „Oxford Dictionary of National Biography” (în engleză). Oxford: Oxford Dictionary of National Biography[*]. Wikidata Q17565097.
- ↑ „Store norske leksikon” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
- ↑ „identificatorul Find A Grave: 8469”. Find a Grave.
- 1 2 3 „William Golding”. Find a Grave.
- ↑ Ben Preston, ed. (). „Why Lord of the Flies author William Golding didn't put girls on his classic novel's island” (în engleză). ISSN 0033-8060. OCLC 240905405. Wikidata Q3461827.
- ↑ , arhivat din original
|archive-url=necesită|url=(ajutor) la|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor) Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ↑ „Catalogul Bibliotecii Naționale Germane” (în germană). Wikidata Q23833686. Accesat în .
- ↑ „William Golding”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1983/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://thebookerprizes.com/fiction/backlist/1980. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 „The London Gazette 51558” (PDF). The London Gazette (în engleză). . Wikidata Q109205386.
- ↑ https://www.sorbonne.fr/doctor-honoris-causa-de-paris-iii/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ http://www.univ-paris3.fr/les-docteurs-honoris-causa-de-la-sorbonne-nouvelle--90298.kjsp. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 en Discursul de recepție al premiului Nobel
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Gândirea ca pasiune (Eseu de William Golding (PDF)) Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Viața și opera lui Golding de la Educational Paperback Association Arhivat în , la Wayback Machine. Accesat pe 27 decembrie 2010
- en Biografie oficială Accesat pe 27 decembrie 2010
- Textul complet al romanului Arhivat în , la Wayback Machine.
